Un apel public pentru protejarea patrimoniului feroviar din Banat a fost lansat de istoricul de artă Cristian Oliviu Gaidos, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj. Demersul vizează salvarea de la demolare a Gării Belinț, ridicată în 1876, precum și a stațiilor istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, în contextul lucrărilor de modernizare a liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad, finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Proiectul de modernizare, coordonat de Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara și de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prevede intervenții ample pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est. Potrivit apelului, ar urma să fie demolate patru gări construite din cărămidă în perioada 1875–1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț. 
Linia ferată Timișoara – Orșova a fost realizată între 1875 și 1878 de StEG (Societatea privilegiată austriacă de căi ferate), sub coordonarea directorului August W. de Serres. Secțiunea Timișoara – Lugoj – Caransebeș, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor. Investiția a inclus zece gări, 52 de cantoane și două poduri importante peste Bega și Timiș, fiind una dintre cele mai semnificative dezvoltări feroviare din Banat în secolul al XIX-lea.
În urma electrificării liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite, iar altele au dispărut, inclusiv gara Lugoj, demolată recent. În acest context, imobilele rămase sunt considerate exemple valoroase de arhitectură industrială austro-ungară și mărturii ale dezvoltării regionale.
Autorul apelului susține că noile construcții propuse ar urma să aibă o arhitectură standardizată, realizată din materiale moderne precum panouri tip sandwich, tablă și tâmplărie PVC sau aluminiu, fără integrare în specificul local. Deși funcționale, aceste soluții ar putea afecta peisajul rural și ar înlocui clădirile istorice cu structuri generice.
Argumentele invocate pentru demolare țin de siguranță și de costurile ridicate ale reabilitării. Totuși, analiza planurilor de situație ar indica faptul că vechile clădiri nu s-ar suprapune peste noile amplasamente, aspect care ridică semne de întrebare privind necesitatea desființării lor.
În mod special, istoricul solicită salvarea Gării Belinț, considerată cea mai bine conservată dintre imobilele vizate. Clădirea păstrează elemente originale, precum volumul corpului central, compartimentarea interioară, sala de așteptare și o parte dintre ancadramentele ușilor.
Mesajul transmis este că modernizarea infrastructurii ar trebui să țină cont de patrimoniul existent și să integreze trecutul în proiectele de dezvoltare viitoare.
