Decizie istorică miercuri, 18 februarie, la Curtea Constituțională a României. După 5 runde de amânări, judecătorii au ales să dea liber tăierilor veniturilor magistraților români, precum și celorlalte măsuri cerute de către guvernanți.
Curtea Constituțională a României a luat o decizie crucială pentru reforma sistemului de pensii, validând prevederile legale care vizează modificarea regimului de pensionare al magistraților. Această hotărâre vine după un parcurs legislativ lung și reprezintă îndeplinirea unui jalon esențial în cadrul PNRR, necesar pentru deblocarea fondurilor europene. 
Decizia istorică la care nu se așepta nimeni
Conform noilor reglementări confirmate de judecătorii constituționali, pensiile de serviciu nu mai pot depăși media veniturilor nete din perioada activă, fiind introdusă totodată o impozitare progresivă a segmentului necontributiv și o creștere graduală a vârstei de pensionare. CCR a tranșat astfel disputa privind constituționalitatea acestor măsuri, subliniind că noile reguli respectă principiile fundamentale, chiar dacă impun restricții financiare semnificative pentru foștii și actualii angajați din sistemul judiciar.
Impactul acestei decizii este unul major la nivel național, dar se va face simțit în mod direct și în plan local. Pentru magistrații care își desfășoară activitatea la Judecătoria Lugoj sau în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, hotărârea înseamnă o schimbare radicală a perspectivelor de retragere din activitate.
Legea care a speriat magistratura
Potrivit Ziare.com, legea stabilește că vârsta de pensionare pentru magistrați va fi raportată la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii. Aceasta va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați până la atingerea vârstei standard din sistemul public, de 65 de ani.
De asemenea, proiectul introduce o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu. Condiția se aplică asupra vechimii totale, nu doar asupra perioadei lucrate în magistratură, și va fi implementată gradual.
Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții, realizate în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
Mii de beneficiari ai pensiilor speciale
Dintre cele 11.841 de persoane care primesc pensii speciale, cea mai mare categorie o reprezintă magistrații, cu 5.789 de beneficiari, dintre care 2.546 primesc și pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.443 lei, din care 7.527 din BASS și 22.294 de la bugetul de stat.
Specialiștii din juridic spun că există riscul ca această certitudine a tăierilor să determine un val de pensionări anticipate în rândul judecătorilor și procurorilor lugojeni care îndeplinesc deja criteriile actuale, de teamă că noile grile de calcul le vor diminua considerabil veniturile viitoare.
Astfel, dincolo de componenta financiară, marea provocare pentru Lugoj, și respectiv oricare alt oraș din țară, va fi menținerea schemei de personal complete, astfel încât volumul de dosare și actul de justiție, deja supraîncărcat, să nu aibă de suferit din cauza unei posibile plecări masive a magistraților din sistem.
