Fundaţia Pro Patrimonio România, care a fost constituită pentru protejarea monumentelor istorice și este condusă de către Şerban Sturdza, solicită Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş declanşarea procedurii de clasare pentru corpului principal al Morii Clara Schwartz, arată adevărul.ro
Moara Clara din Lugoj, construită în 1916, se doreşte să fie demolată integral, în locul ei urmând să se construiască unui supermarket. Proprietarul a primit în acest sens toate avizele pentru demolarea, după ce Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a semnalat lipsa de valoare a clădirii. Institutul Naţional al Patrimoniului a intervenit şi a venit cu un răspuns surprinzător, contrazicând specialiştii de la Timişoara, şi sesizând Primăria Lugoj că moara are elemente de construcţie importante din punct de vedere al monumentelor. Ca atare, până la noi clarificări, primăria nu va emite autorizaţia de demolare. 
„Dat fiind faptul că moara a fost construită anterior anului 1920, prag din normele metodologice în acordarea calificativelor la criteriul vechimii, aceasta are valoare medie, la o primă evaluare. Corpul principal considerăm că este în măsură să obţină calificativul mare la criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică având în vedere semnificaţia şi reprezentativitatea pentru programul construcţiilor cu funcţiune industrială/ de morărit-panificaţie de la începutul secolului al XX-lea din Banat, faptul că faţadele păstrează din compoziţia şi o modenatură specifică istorică, precum şi constatarea că faţada principală se constituie într-un reper urbanistic al zonei. În ceea ce priveşte criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate), se constată că nu s-au păstrat multe mori de panificaţie din această epocă în ţară şi în zonă, că în LMI sunt clasate puţine mori, de asemenea, că este singura moară de acest tip păstrată în Lugoj, astfel că la acest criteriu, considerăm că se poate acorda calificativul foarte mare. La criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică, propunem calificativul mare, imobilul deţinând un loc în memoria a generaţii de muncitori care şi-au petrecut aici viaţa, a familiilor lor, a locuitorilor zonei şi a comunităţii lugojene, în general – dovadă manifestările recente în sensul salvării Morii Clara”, a explicat arhitectul Şerban Sturdza, preşedinte Pro Patrimonio România, conform sursei citate.
