Connect with us


Actualitate

Centrul social pe care americanii îl construiesc la Lugoj s-a împotmolit în birocrația românească

Publicat

în

În ultima ședință a Consiliului Local Lugoj, consilierii au aprobat modificare traseelor mai multor drumuri agricole, care treceau peste terenurile ce aparțin Fundației Bashford si sunt destinate pentru construirea centrului social de către americani. Concret, Fundaţia Bashford a donat Primăriei Lugoj o anumită suprafață pe care să fie mutate drumurile agricole care străbăteau suprafața destinată centrului social.

RETIM

Americanii de la Fundaţia Bashford au un proiect extrem de complex, pe 36 de hectare. Fundaţia a achiziţionat în urmă cu mai mult timp acest teren la Lugoj, în extravilanul extins al municipiului. Investiţia realizată de Fundaţia Bashford în municipiul timişean Lugoj, va fi cel mai mare complex de servicii sociale private din România.

„Va trebui pe viitor să ne unim eforturile pentru a oferi împreună ajutor celor defavorizaţi. Acest complex de servicii este un vis al fondatorului, dr. Theodore A. Bashford, care iată acum devine realitate şi care, pot să vă spun că este doar un început”, a declarat, în martie 2014, la Lugoj, Linda B. Vaughan, director executiv al fundaţiei din America.

De ce nu s-a finalizat complexul

Numai că întreaga poveste a complexului a început în urmă cu aproximativ șase ani, iar din ceea ce americanii își doresc la Lugoj s-a construit o singură clădire. Daniel Toc, reprezentantul Fundației Bashford în România a declarat pentru Lugojeanul.ro, că birocrația și documentele care se cer pentru un astfel de proiect blocheză mersul lucrurilor.

“Vă pot spune că în momentul de față suntem în faza de avizare, în sensul că trebuie să primim o serie de aprobări de la DSV, DSP, pompieri și așa mai departe. Sunt destul de dificile, cu proceduri destul de complicate și se întind pe termen foarte mare. Aceste aprobări sunt doar pentru ceea ce am construit, pentru că ei trebuie să vină în inspecție, suntem deja la cea de-a treia rundă de verificări. Clădirea pe care noi am construit-o deja este prima casă în care vom găzdui cinci copii de la centrul de plasament”, a spus Daniel Toc. Acesta s-a ferit însă să dea termene pentru când ar putea fi terminat întreg proiectul.

“Am avut un grafic, însă ezit să mai vorbesc despre termene, pentru că a fost atât de  greu cu procedura asta de avizare că nu mai putem vorbi de un grafic. Momentan trebuie să terminăm ce avem de făcut pentru clădirea construită. Noi am crezut că vom termina în maxim un an și iată că au trecut mai bine de trei ani și nu suntem gata. Pot să spun doar că sperăm ca până la sfârșitul acestui an să ajungă deja copiii acolo. Noi avem deja tot staful, părinții maternali, tot, doar că suntem blocați în avizări.”, a mai spus Toc, pentru Lugojeanul.ro

Complex ultramodern pentru toate categoriile de persoane defavorizate

La final, complexul social pregătit va fi dotat cu o clădire multifuncţională pentru birouri, recepţie, spaţii de cazare pentru 50 de persoane, sală de mese, sală de conferinţe pentru 100 de persoane, o clinică medicală (cu specializările: medicină generală, interne, stomatologie, psihologie, psihiatrie, maternitate), un centru de recuperare pentru persoanele care au suferit diferite traume sau care sunt suferinde de anumite boli pentru care este necesară recuperarea fizică, dar va asigura, totodată, în premieră pentru zona de est a judeţului Timiş, atât asistenţă medicală gratuită pentru persoanele defavorizate, cât şi medicaţia aferentă, necesară fiecărui pacient.

Centrul va mai cuprinde: şase unităţi de cazare pentru familii cu cinci copii, un camping pentru elevi (15 căsuţe), o clădire dormitor pentru oamenii străzii, o clădire pentru dezintoxicare şi dezalcoolizare, un cămin de bătrâni (50 de locuri), o capelă, staţie radio-tv, un magazin cu circuit închis, zece locuinţe pentru angajaţii permanenţi, două unităţi de cazare pentru lucrătorii ocazionali (100 de persoane), o sală de sport şi bazine de înot (acoperit şi descoperit), terenuri de fotbal, tenis, baschet şi golf, herghelie cu centru de echitaţie, gospodărie de apă, staţie pentru epurarea apelor uzate, etc.

În cadrul complexului vor mai fi create ateliere de mică producţie industrială şi microferme agricole, care să deservească centrul: o crescătorie de peşte, o hală depozit, un atelier de tâmplărie, garaje şi atelier mecanic pentru vehiculele şi maşinile proprii. Întreaga investiție ar depăși 26 de milioane de dolari.

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

FOTO Mașină în flăcări pe Autostrada A1, în apropiere de intrarea spre Lugoj

Publicat

în

RETIM

Pompierii au fost chemați de urgență să intervină, vineri la prânz, pe Autostrada A1 dintre Timișoara și Lugoj, pentru a stinge un incendiu apărut la un autoturism. Mașina se afla pe sensul de mers Timișoara – Lugoj și a fost cuprinsă de flăcări în apropiere de intrarea spre Lugoj, de la nodul rutier Balinț. 

Mașina a luat foc din mers, spun martorii, șoferul reușind să o tragă pe dreapta și astfel să nu pună în pericol viețile altor participanți la trafic. Din fericire, șoferul a reușit să părăsească mașina înainte ca aceasta să fie cuprinsă de flăcări.

Mașina a fost afectată în totalitate în urma incendiului. 

Citiţi mai departe

Actualitate

Rata de infectare crește alarmant la Lugoj, după ce autoritățile au raportat zeci de cazuri noi în ultimele zile

Publicat

în

RETIM

Rata de infectare cu noul coronavirus crește din nou, într-un ritm alarmant, la Lugoj, după ce autoritățile au raportat zeci de cazuri noi în această săptămână. Rata a ajuns din nou la valoarea de peste 2/1000 de locuitori, după ce de luni și până joi au fost raportate 40 de cazuri de infectare la nivel de oraș.

Joi, 4 martie, în județul nostru următoarele localitățile aveau rata de infectare pe ultimele 14 zile de peste 3/1000 locuitori: 

Timișoara – 7,44, Ciacova-4,94, Recaș – 3,88, Sânnicolau Mare – 5,16, Becicherecu Mic-4,77, Belint-4,37, Biled-7,98, Bucovăț –9,13, Cenei-3,96, Curtea-3,10, Dudeștii Noi – 6,82, Dudeștii Vechi- 7,31, Dumbrăvița – 9,20, Foeni-6,28, Ghilad-5,23, Ghiroda – 5,78, Giarmata-8,11, Giroc – 9,69, Giulvăz-3,07, Jamu Mare-8,00, Jebel-6,95, Lovrin-3,40, Manastiur-7,43, Moșnița Nouă-9,44, Niţchidorf-5,45, Orţişoara-3,56, Otelec-10,43, Padureni-5,75, Peciu Nou – 3,34, Pischia- 5,68, Săcălaz – 5,79, Sag- 3,04, Sânandrei – 4,51, Şandra-7,33, Satchinez – 3,53, Sânmihaiu Român – 6,33, Secas-3,89, Topolovatu Mare-3,78, Valcani-9,26, Variaş-7,53.

Localitățile cu rata de infectare pe ultimele 14 zile peste 1,5/1000 locuitori erau: 

Lugoj-2,05, Buzias-1,52, Deta-1,84, Gătaia-1,50, Jimbolia- 2,07, Boldur-1,61, Carpinis-2,42, Cheveresu Mare-1,55, Costeiu-2,02, Denta-1,55, Fibis-1,73, Găvojdia-1,72, Ghizela-2,51, Liebling-1,70, Livezile-2,33, Mașloc- 2,03, Nadrag-1,77, Parta-2,05, Pesac-2,05, Racovita-1,99, Remetea Mare-2,40, Sacoșu Turcesc-2,58, Sanpetru Mare-2,81, Tormac-1,70, Victor Vlad Delamarina-1,74.

Citiţi mai departe

Actualitate

Lugojul “sare” înapoi în scenariul galben. Mai multe sate din împrejurimi intră în scenariul roșu

Publicat

în

RETIM

Lugojul sare înapoi în scenariul galben, după ce săptămâna trecută a stat pentru mai multe zile în scenariul verde, sub o rată de infectare de 1,5 la 1000 de locuitori. Miercuri, la raportarea de la miezul zilei, la Lugoj rata de infectare era de 1,98 la 1000 de locuitori, în ultimele 14 zile.

Ca număr de cazuri noi, miercuri s-au raportat 14 infectări, marți 7, iar luni 9. În jurul orașului, mai multe sate sunt conform incidenței de caz în scenariul roșu. Este vorba despre Belinț, Belinț – 3,97/1000, Mănăștiur – 6,29/1000 și Topolovățu Mare – 3,40/1000.

Localitățile cu rata de infectare pe ultimele 14 zile peste 1,5/1000 locuitori, din zona Lugojului, sunt Boldur – 2,01, Coșteiu – 1,51, Dumbrava – 1,80, Găvojdia – 1,72,  Nădrag – 2,12, Racovița – 1,99, și Victor Vlad Delamarina – 1,74.

Citiţi mai departe

Actualitate

Comitetul Județean de Urgență insistă cu carantinarea Timișorei. Fritz cere carantină în tot județul

Publicat

în

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență avertizează populația că în urma evaluării analizelor de risc și având în vedere numărul tot mai mare de cazuri de îmbolnăviri cu noua tulpină SARS-CoV-2 în acest moment Institutul de Sănătate Publică din România a recomandat autorităților județene să ia în calcul și măsura de carantinare a Municipiului Timișoara și a altor localități din județ.

RETIM

Această nouă tulpină este mai periculoasă, infecția cu ea fiind asociată cu un risc crescut de spitalizare și deces. Riscul principal al acestei noi tulpini rezultă din faptul că se poate transmite mult mai ușor, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor infectate va crește mult mai repede.
În momentul de față această tulpină determină apariția unui număr tot mare de persoane infectate care pot răspândi virusul și în același timp un număr mai mare de cazuri grave, solicitând și mai mult spitalele din Timișoara și județul Timiș.

„Te marchează atunci când ai avut o cunoștință tânără, care nu a avut comorbidităţi şi în trei zile a murit pentru că a făcut o formă fulminantă de boală şi nu ai avut ce să faci. Stai şi te gândeşti dacă ai făcut tot posibilul ca să salvezi acea viaţă. Sunt lucruri care nu au cum să nu te marcheze şi să nu te frământe, să nu stai să te gândeşti ce mai poţi face pentru aceşti pacienţi“ – Virgil Musta, șeful secţiei de Boli Infecțioase de la Spitalul „Victor Babeş”.

Măsura de carantinare a Municipiului Timișoara recomandată de Institutul de Sănătate Publică din România poate fi evitată doar printr-o strictă respectare a distanțării sociale și prin aplicarea tuturor normelor de igienă privind prevenirea răspândirii Covid-19.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz spune că o măsură de carantinare a Timișoarei este ineficienta dacă nu intră în carantinatot județul.
În opinia acestuia, așa cum este făcută acum carantinarea „nu ar avea efectele dorite”: „Carantinarea Timișoarei nu cred că este o soluție fezabilă decât dacă am carantina tot județul Timiș și ar urma controale destul de dure”.

Localitățile cu rata de infectare pe ultimele 14 zile peste 3/1000 locuitori sunt:

Timișoara – 7,25, Ciacova-4,41, Recaș – 3,49, Sânnicolau Mare – 5,23, Becicherecu Mic-4,77, Belint-3,97, Biled-7,02, Bucovăț –9,13, Cenei-4,28, Curtea-3,10, Dudeștii Noi – 6,82, Dudeștii Vechi- 6,85, Dumbrăvița – 9,43, Foeni-5,71, Ghilad-5,23, Ghiroda – 6,02, Giarmata-7,60, Giroc – 9,74, Giulvăz-3,07, Jamu Mare-8,34, Jebel-6,70, Manastiur-6,29, Moșnița Nouă-9,75, Nitchidorf-5,45, Ortisoara-3,56, Otelec-10,98, Padureni-5,75, Peciu Nou – 3,52, Pischia-5,38, Săcălaz – 5,23, Sag- 3,25, Sânandrei – 4,38, Sandra-7,33, Sânmihaiu Român – 5,64, Secas-3,89, Topolovatu Mare-3,40, Valcani-8,55, Varias-7,83.

Localitățile cu rata de infectare pe ultimele 14 zile peste 1,5/1000 locuitori sunt:

Lugoj-1,98, Deta-1,97, Gătaia-1,50, Jimbolia- 2,15, Boldur-2,01, Carpinis-2,42, Costeiu-1,51, Dumbrava-1,80, Fibis-1,73, Găvojdia-1,72, Ghizela-2,51, Gottlob-1,50, Iecea Mare-1,72, Liebling-1,70, Livezile-2,33, Lovrin-2,92, Mașloc-2,44, Nadrag-2,12, Parta-2,45, Pesac-2,46, Racovita-1,99, Remetea Mare-2,75, Sacoșu Turcesc-2,86, Sanpetru Mare-2,53, Satchinez – 2,55, Tormac-2,04, Victor Vlad Delamarina-1,74.

Conform DSP, calculul incidenței de infectare cu virusul SARS-CoV-2, la nivelul județului Timiș, în ultimele 14 zile, are la bază o metodologie și ține cont de numărul total de rezultate pozitive pentru persoanele confirmate pentru prima dată și care sunt raportate până la data transmiterii informării.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite