Fidelity by Iulius Mall

Câți locuitori mai are Timișoara, Lugojul și celelalte orașe și comune din Timiș, conform ultimului recensământ

Institutul Național de Statistică a făcut publice datele provizorii pentru municipiile, orașele și comunele din Timiș. Veștile nu sunt foarte bune, deoarece majoritate au mai puțini locuitori ceea ce înseamnă reduceri de servicii și sume pentru întreg județul.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Timiș de 650.533 persoane, în scădere cu 33.007 locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (337.135, reprezentând 51,8%) și trăiește în mediul urban (345.458 persoane, reprezentând 51,8%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Timiș se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor.

Publicitate

Prefectul Mihai Ritivoiu, spune că cea mai dramatică situație se înregistrează la Timișoara(-68.440 de locuitori) și arată că scăderea numărului de locuitori este cauzată de faptul că recenzarea nu a fost făcută corect. Situația este similară și la Lugoj, unde se înregistrează o scădere de 4.911 locuitori.

„Avem rezultatele finale ale recensământului de anul trecut. Situația e sumbră. În decembrie s-au anunțat rezultatele naționale şi județene, iar atunci am aflat că Timişul a pierdut 33.007 locuitori, ajungând la o populație de 650.533. Cea mai dramatică veste de azi ține de Timişoara. Oraşul a scăzut cu 68.440 de locuitori (21,4%) față de anul 2011. Din 319.279 persoane am ajuns 250.489. Localitatea cea mai mică rămâne Bara (299 persoane), cea mai mare comună rămâne Girocul, cu o creştere de 265%, la 22.270 persoane. Consider conducerea Primăriei Timişoara responsabilă de această scădere. Vă dau un singur indicator: recenzorii angajați de primărie aveau de recenzat 341 de zone. 80 dintre ele nu au fost recenzate, pentru că Primăria Timişoara nu a reuşit nici măcar să angajeze pe bani frumoşi aceşti recenzori. Aşadar, 23% din sectoarele Timişoarei nu au fost recenzate. Scăderea populației este de 21,4%. Faceți voi legătura. Din păcate, asta înseamnă bani mai puțini de la buget, mai puțină Poliție Locală şi multe alte servicii ce se vor reduce. Îmi pare rău că demersurile şi solicitările mele publice de anul trecut, inclusiv pentru angajarea ca recenzori a elevilor sau profesorilor în vacanță, nu au fost ascultate”, arată prefectul Mihai Ritivoiu.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Timiș crescând la 41,6 ani (față de 39,7 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,8 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Timiș se plasează pe locul 11. În cadrul Regiunii Vest din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,4  ani, poziționându-ne pe locul întâi.

Iată, mai jos, rezultatele recensământului, în județul Timiș.

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Figura 2. Structura populației din județul. Timiș după ponderea principalelor etnii, rezultate provizorii RPL2021

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 539.654 persoane (din totalul celor 650.533 persoane care formează populația rezidentă a județului Timiș. S-au declarat români 484.243 persoane (89,7%).

Alături de români, în județul nostru și-au declarat etnia  21.285 maghiari, 12.438 romi, 6.447 sârbi, 4.684 germani, 4.131 ucraineni, 3.244 bulgari dar și slovaci (939), italieni (358), croați, evrei, cehi, turci, greci, ruși- lipoveni, albanezi și tătari.

Potrivit liberei declarații a celor 538.748 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Timiș după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,8 % limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei.

Au mai fost declarate ca vorbite în mod obișnuit în familie limba maghiară de către 3,7 %, respectiv limba romani și limba sârbă de către 1% dintre cei 538.748 persoane.

Structura confesională a fost declarată de 531.055 persoane din totalul populației rezidente a județului Timiș și arată că 79,1 % dintre persoanele care au declarat că sunt de religie ortodoxă.

În județul nostru 40.703 persoane s-au declarat practicanți ai cultului romano-catolic, 27.266 locuitori s-au declarat penticostali, 8.316 baptiști, iar reformați au fost 6.780 persoane.

 

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Fiți la curent cu cele mai importante știri

Apăsând butonul SUBSCRIBE, confirmi că ai citit și ești de acord cu politica noastră GDPR și Termen și condiții
Publicitate