Șantierul tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj – Deva, aflat între Margina și Holdea, traversează o zonă cu sol instabil, mlăștinos și predispus la alunecări de teren, fapt care complică lucrările.
Tunelurile de pe secțiunea Margina – Holdea sunt cele mai lungi aflate în prezent în șantier pe rețeaua de autostrăzi din România. Cel mai mare, Tunelul T2, pornește la kilometrul 53+580 și se încheie la kilometrul 55+585, având o lungime de 1.825 de metri pe o cale și 1.985 de metri pe cealaltă, cu o înălțime minimă de cinci metri. Acesta este precedat de un viaduct de 121 de metri, care traversează o vale și un drum forestier, iar la capătul său autostrada continuă spre Holdea. 
După ieșirea din tunelul T2, autostrada va traversa drumul comunal DC144 printr-un viaduct de 213 metri, urmând să se conecteze la restul Autostrăzii A1, finalizat în 2019, la Holdea.
Versantul de deasupra tunelului, afectat de alunecări
Imagini realizate în august 2024 arătau versantul stabil, acoperit de vegetație și traversat de un drum de șantier fără urme de eroziune. În februarie 2025, însă, s-au observat primele semne de instabilitate: deformarea drumului, tasări și acumulări de pământ. În mai, zona s-a degradat vizibil, cu dislocări masive și suprafețe de teren deplasate, vechiul drum de pe versant fiind abandonat complet.
Fotografiile din octombrie 2025 arată o pantă puternic destabilizată, cu crăpături adânci, valuri de pământ și zone îmbibate cu apă.
Constructorii sunt conștienți de aceste probleme, iar zona este monitorizată constant de specialiști, inclusiv cu instrumente de precizie. În paralel, continuă forajele geotehnice menite să verifice stabilitatea terenului.
O zonă cu istoric de alunecări și inundații
Tunelurile și viaductele din această secțiune traversează dealurile care leagă județele Hunedoara și Timiș, în apropierea satelor Lăpugiu de Jos și Margina. Zona este cunoscută pentru terenul mlăștinos, nisipos și argilos, care a provocat de-a lungul anilor numeroase probleme localnicilor.
În 1998, alunecările de teren au afectat mai multe gospodării și școala din satul Coșevița. Cotidianul „Renașterea” nota în anul 2000 că localnicii din Coșevița și Coștei se confruntau frecvent cu inundații și alunecări de teren, cauzate de blocarea văilor cu vegetație și mâl. În anii următori, inundațiile au transformat terenurile din luncă în mlaștini, iar alunecările au afectat inclusiv calea ferată dintre Margina și Holdea.
Proiectanții confirmă riscurile
Potrivit proiectului tehnic al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva, specialiștii au confirmat existența alunecărilor de teren adânci între Coșteiu de Sus și Lăpugiu de Jos, fapt care a impus o retragere a traseului inițial mai la sud.
„Posibilele planuri de alunecare sunt reprezentate de interfețele argilă – praf/nisip, unde saturarea periodică cu apă poate conduce la o scădere semnificativă a rezistenței la forfecare. Alunecările sunt adesea secvențiale”, se arată în documentația tehnică.
Eroziunile cele mai extinse afectează versanții nordici ai dealurilor, în timp ce versanții sudici par relativ stabili, deși litologia ambelor părți este similară.
Finalizarea lucrărilor, estimată pentru 2026
Tunelurile de la Margina – Holdea au fost proiectate tocmai pentru a evita debleele adânci, zonele instabile și impactul negativ asupra mediului. Lucrările sunt în desfășurare, iar constructorii estimează finalizarea acestora în anul 2026, conform celor mai recente proiecții.
Autostrada A1 Lugoj – Deva, secțiunea Margina – Holdea, rămâne una dintre cele mai complexe și dificile lucrări de infrastructură din România, atât din punct de vedere tehnic, cât și geologic, din cauza solului instabil, a riscurilor de alunecare și a terenului saturat de apă.
