Lugojul riscă să piardă unul dintre reperele sale istorice, prima cazarmă a pompierilor voluntari (1911), aflată pe Strada V.V. Delamarina, nr. 25. Potrivit istoricului lugojean, Oliviu Cristian Gaidoș,  lucrările de demolare a acestei clădiri au început de câteva zile, însă fără a exista autorizație de demolare sau desființare. Gaidoș spune că imobilul nu este intabulat pe noul proprietar, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității procesului.

„Demolarea acestei clădiri este o încercare de a șterge amintirea celor care au contribuit la ridicarea orașului”, afirmă Oliviu Cristian Gaidoș.

Acesta arată că în ciuda protestelor cetățenilor, autoritățile locale nu intervin când se înregistrează astfel de situații. „Arhitectul orașului, Dinel Mazilu, împreună cu Biroul de Urbanism din Primăria Lugoj, nu văd și nu aud strigătele cetățenilor”, spune istoricul.

Vecinii au anunțat că, în această perioadă, camioanele transportă moloz într-un ritm alert. „Graba cu care se lucrează pentru a ridica un lăcaș de cult neoprotestant i-a făcut pe noii proprietari să uite de avizul necesar de la Direcția Județeană de Cultură Timiș și Primăria Lugoj”, adaugă Gaidoș.

Remiza de pompieri nu doar că se află în aria de protecție a Casei Memoriale V.V. Delamarina, dar este și în curs de clasare în categoria monumentelor istorice. În acest context, demolarea acestei clădiri reprezintă o încălcare gravă a patrimoniului local.

Miercuri, 15 ianuarie, a avut loc o nouă amânare în procesul în care se judecă plângerea locuitorilor din mai multe cartiere ale Lugojului privind proiectul de ridicare a unui pasaj suprateran în oraș. Aceasta a fost a doua înfățișare în cadrul procesului intentat de lugojenii din zona străzii Bocșei împotriva Ministerului Transporturilor, CFR-ului, Consiliului Județean Timiș și Primăriei Lugoj, în legătură cu proiectul de modernizare a liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad, una dintre cele mai mari investiții de infrastructură derulate de CFR și finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Locuitorii din zona respectivă contestă decizia de a construi un pasaj suprateran pe strada Bocșei, argumentând că structura, cu o lungime de 500 de metri și o înălțime de 15 metri, ar crea o barieră vizuală și ar „îngropa” zona, afectând accesul la lumina naturală pentru locuințele din apropiere. Aceștia cer schimbarea soluției, propunând în loc un pasaj subteran care să evite disconfortul invocat.

Reprezentantul locuitorilor, Oliver Gaidoș, a declarat: „Din păcate, a fost dată încă o amânare până în 29. Atunci se judecă pe fond și cererea de suspendare. Noi am cerut să se suspende temporar autorizația de construire doar pentru pasaj, nu pentru calea ferată. Noi mergem pe ideea că se va face o lucrare conexă căii ferate, care necesită documentație de urbanism separată, cum e normal, cu PUZ, autorizații, certificate și dezbatere publică. Ei au spus că au cuprins tot prin autorizația mare, dar acum Ministerul Transporturilor a venit cu altă variantă, afirmând că urmează să facă un proiect separat pentru pasaj, în care se vor urma toate căile legale, iar acțiunea noastră în instanță nu are sens.”

După ce i-au rugat pe cetățeni să renunțe la a arunca gunoiul pe unde îi taie capul, angajații de la Primăria Municipiului Lugoj face un apel către toți locuitorii orașului să protejeze mobilierul urban din oraș. 

Coșurile de gunoi, băncile, locurile de joacă și alte elemente din spațiul public sunt destinate confortului și bunăstării tuturor. Din păcate, actele de vandalism duc la degradarea acestor bunuri comune și afectează calitatea vieții noastre, spun cei de la primărie.

„Resursele alocate reparațiilor și înlocuirilor frecvente ar putea fi utilizate pentru dezvoltarea și modernizarea orașului. Este responsabilitatea noastră să ne respectăm orașul, locul în care trăim, muncim și ne creștem copiii.

Vă rugăm să sprijiniți acest demers prin atitudini și gesturi care să reflecte respect față de bunurile publice. Împreună putem face Lugojul un oraș mai frumos, curat și mai civilizat”, au explicat reprezentanții primăriei din Lugoj.

Într-o vizită prin oraș, angajații primăriei au descoperit bănci rupte, coșuri de gunoi, inclusiv din piatră, vandalizate, până și un semn de pe un stâlp prin care oamenii fără bun simț erau avertizați că se află sub atenta supraveghere a camerelor video.

Într-un nou episod ce scoate la lumină controversele legate de proiectele administrației locale, istoricul Oliviu Gaidoș critică vehement pliantul „Ghid de Vizitare al Municipiului Lugoj”, considerat un exemplu de risipă a banului public și de ineficiență administrativă. Pliantul, descris ironic drept un „Ghid de Vânătoare”, a fost realizat cu un buget de 6000 de euro pentru doar 200 de exemplare. „Tainicele servicii de promovare turistică concepute de fosta administrație pentru a cosmetiza starea urbanistică dezolantă a orașului Lugoj în 2023 au rodit într-o primă etapă pliantul ‘Ghidul de Vizitare’, o coală policromă, format A0 (42 x 60 cm)”, notează istoricul.

Procesul de realizare a pliantului a durat șapte luni, fiind finalizat chiar înainte de alegerile locale. Cu toate acestea, componenta principală a proiectului, o broșură mai detaliată, a fost amânată pentru perioada de după instalarea noii administrații, la un cost estimat de 20.000 de euro.

Oliviu Gaidoș subliniază că pliantul suferă atât din punct de vedere al conținutului, cât și al prezentării grafice. „Apetitul turistului pentru pliant dispare încă de la prima vedere; numele localității (Lugoj) este atât de mic și acoperit de sintagma nefericită și improprie limbii române ‘GHID DE VIZITARE’ în locul demodatului ‘ghid turistic’. O fi vreun GHID DE VÂNĂTOARE după monumentele ascunse sau pierdute ale Lugojului în ultimii 30 de ani?”, se întreabă acesta cu ironie.

Pliantul este descris ca având informații vagi și sterpe, o compoziție grafică monotonă și lipsită de expresivitate, o hartă minusculă și imagini lipsite de calitate artistică. Mai mult, selecția arbitrară a obiectivelor istorice (doar 13 la număr) nu reflectă diversitatea patrimoniului arhitectural al orașului.

Criticile vizează și excluderea unor locații reprezentative pentru istoria orașului, precum Casa Liszka-Klein cu tavanul pictat din 1882 sau Casa Schreiber, care amintește prin detalii de interioarele Castelului Peleș. De asemenea, au fost ignorate cimitirele istorice și monumentele de for public. „Lipsesc cu desăvârșire imagini cu centrul orașului aflat în șantier”, adaugă istoricul, punctând astfel contrastul între realitate și imaginea cosmetizată pe care pliantul încearcă să o promoveze.

Deși situația financiară a municipiului este tensionată, conform unor surse broșura proiectată, estimată la un cost de 20.000 de euro, va fi finalizată indiferent de calitatea acesteia. „În pofida sumbrelor previziuni financiare atribuite anului 2025, gurile rele sugerează faptul că urmează să fie finalizată broșura, indiferent de calitatea îndoielnică și prețul piperat!”, concluzionează Gaidoș.