Lucrările la ultimul tronson al Autostrăzii Vestului, între Lugoj și Deva, scot la iveală nu doar provocări tehnice majore, ci și detalii spectaculoase despre structura geologică a dealurilor dintre Holdea și Margina. Segmentul de aproximativ nouă kilometri, rămas mult timp nefinalizat, include două tuneluri și numeroase viaducte și pasaje, fiind considerat cel mai complex lot al autostrăzii A1 din vestul țării.
Potrivit unei analize publicate de adevarul.ro, lucrările pe tronsonul Margina – Holdea au început în 2024 și sunt programate să fie finalizate în toamna anului 2026. Stadiul fizic al șantierului a ajuns la aproximativ 50%, iar zilnic sunt mobilizați peste 500 de muncitori. 
Cunoscut drept „autostrada cu tuneluri”, tronsonul include Tunelul Mic (T1), deja excavat complet, și Tunelul Mare (T2), unde lucrările avansează pe mai multe fronturi. Conform informațiilor furnizate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, la tunelul mare au fost realizați până acum peste 1.400 de metri de excavație, atât prin metoda „cut & cover”, cât și prin săpături subterane, de către antreprenorii implicați.
De la începutul anului 2026, condițiile meteo au complicat activitatea pe șantier. Ploile, ninsorile și scurgerile de pe versanți au transformat unele zone în adevărate suprafețe mlăștinoase, cu sol îmbibat de apă, în special în apropierea tunelurilor. Specialiștii atrag atenția că aceste probleme nu sunt noi pentru regiune, care se confruntă de secole cu inundații și alunecări de teren.
Zona dintre Lugoj și Timișoara, dar și dealurile de la granița județelor Timiș și Hunedoara, au fost mult timp acoperite de mlaștini, înainte de lucrările de canalizare și regularizare începute în perioada administrației austriece. Chiar și așa, riscurile geologice au rămas, fapt demonstrat de numeroasele avarii produse de-a lungul timpului inclusiv pe calea ferată Lugoj – Ilia, construită la finalul secolului al XIX-lea.
Istoria zonei Holdea este strâns legată și de descoperiri paleontologice de excepție. Săparea tunelului feroviar de la sfârșitul anilor 1800 a scos la lumină depozite marine vechi de milioane de ani, bogate în fosile de moluște, care au atras interesul comunității științifice europene. Sedimentele provin dintr-o mare caldă ce acoperea regiunea în urmă cu aproximativ 15–12 milioane de ani.
Solurile nisipoase și argiloase din zonă reprezintă și astăzi un risc major. Proiectul tehnic al autostrăzii confirmă existența alunecărilor de teren, generate de saturarea periodică a straturilor geologice cu apă, motiv pentru care traseul a fost ajustat, iar soluțiile tehnice – tuneluri și viaducte – au fost alese tocmai pentru a asigura stabilitatea infrastructurii.
Finalizarea tronsonului Margina – Holdea va închide ultima „verigă lipsă” a Autostrăzii Lugoj – Deva, un obiectiv esențial pentru conectarea rapidă a Lugojului și a întregului vest al țării la rețeaua de autostrăzi din România și Europa.
