Connect with us

Social

Ziua Unirii, 24 ianuarie, este liberă. Care sunt zilele în care nu se lucrează în 2018

Publicat

în

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită pe data de 24 ianuarie, este inclusă din anul 2016 pe lista zilelor libere legale din Codul Muncii.   Totuşi, în anumite sectoare de activitate românii care își vor continua activitatea, trebuie să primească compensații pentru munca în zile de sărbătoare. 24 ianuarie cade într-o zi de miercuri și este a treia zi liberă din acest an. Anul acesta românii vor avea 14 zile de sărbători legale.

Lugojeanul - Anunturi online

De la regulile privind interdicția de muncă în zilele de sărbătoare sunt exceptați salariații din unitățile sanitare și cele de alimentație publică, deoarece, în această perioadă, trebuie asigurată asistența sanitară și aprovizionarea cetățenilor cu produse alimentare de strictă necesitate.

De asemenea, în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității nu se acordă timp liber în zilele de sărbătoare legală.

Conform Codului muncii, salariaților amintiți anterior “li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile”, iar în cazul în care, din motive justificate, acest lucru nu este posibil, “salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzator muncii prestate în programul normal de lucru”.

Atenție! Angajatorii care nu dau liber salariaților în zilele de sărbătoare legală sau cei care nu acordă compensații angajaților care lucrează în acele zile riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

În 2018, românii au parte de 5 mini-vacanţe

 

Ce zile libere vor avea românii în 2018

 

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române

8 şi 9 aprilie – Paştele

1 mai – Ziua Muncii

27 şi 28 mai – Rusaliile

1 iunie – Ziua Internatională a Copilului

15 august – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – Sfântul Andrei

1 decembrie – Ziua Naţionala a României

25 şi 26 decembrie – Crăciunul

Sursă: REALITATEA.NET

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Primul magazin cu 100% lichidări de stoc, la cele mai mici preţuri, se deschide şi la Lugoj

Publicat

în

Marți, 31 iulie, pe Calea Timișorii Nr 62, (în locul fostului magazin Brithouse) se deschide primul magazin WoW în Lugoj.  Magazinul cu o suprafață de 777 m², își deschide ușile pentru toți cei care doresc să profite de articolele la prețuri de discount, dintr-o gamă vastă de categorii: articole pentru casă și grădină, textile, alimente, jucării.

Lugojeanul - Anunturi online

“Conceptul WoW  pune la dispoziția clientelei un spațiu comercial bine poziționat, atractiv, dar și o listă de produse generoasă în diversitate provenite din suprastocuri, final de colecții sau promoții. Bine de știut este că livrările de noutăți la prețuri avantajoase se fac de două ori pe săptămână.”, ne-au informat reprezentaţii magazinului.

Acesta este al cincilea magazin WoW deschis în România, dupa cele din Arad, Timișoara, Oradea și Sibiu.

Citiţi mai departe

Social

Cât de important e să colectați corect deșeurile de plastic

Publicat

în

Sistemul de colectare a deșeurilor implementat de ADID Timiș și RETIM Ecologic Service SA urmărește colectarea separată a deșeurilor care pot fi reciclate și are câteva reguli simple de selecție. Astfel, fiecare tip de deșeu va ajunge în locul care îi este destinat.

Lugojeanul - Anunturi online

În pubelele galbene sau sacii galbeni se colectează doar deșeurile reciclabile uscate: hârtie și carton (cutii, ambalaje alimentare curate, caiete, cărți, ziare, reviste, etc.), plastic (PET-uri, folie din plastic, pungi și ambalaje din plastic curate, flacoane de șampon, detergent, etc.) și metal (doze din aluminiu, ambalaje tetrapack – cutii de lapte, de tomate, sucuri – conserve, tuburi de alimente, folie de aluminiu curată).

Dintre acestea o importanță deosebită o are colectarea și reciclarea produselor din plastic. Ele sunt obținute din petrol, o resursă naturală limitată. Reciclând produsele și ambalajele din plastic ajutăm la conservarea resurselor naturale de petrol. Poate că e bine de știut că prin reciclarea unei singure sticle din plastic (PET) salvăm energia care ar putea ține aprins un bec timp de 6 ore.

Cel mai răspândit tip de plastic reciclabil este tipul 1 – PET (polietilenă teraftalată), adică sticlele de apă şi răcoritoare, mai nou și de bere, cutiile de medicamente, apă de gură, sticlele de ulei vegetal, caserolele de unică folosinţă şi multe alte containere folosite pentru bunurile de larg consum. Sunt potrivite pentru utilizare, dar nu pentru reutilizare. Și cu atât mai puţin pentru utilizare cu lichide fierbinţi. Odată procesat PET-ul poate deveni fibră sintetică pentru haine de iarnă, saci de dormit, veste de salvare, casete, bare de maşină, sfoară, alte sticle, etc.

O altă categorie răspândită de plastic este tipul 2 – HDPE (polietilenă de înaltă densitate), adică ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru alimente, flacoane pentru produse cosmetice, ambalajul pentru detergenți de rufe sau de vase, lădițe pentru fructe și legume, butoaie și bidoane, tubulatura de la instalațiile pentru transportul apei.

Frecvente au devenit și deșeurile de tip 3 – PVC (clorura de polivinil), adică resturi de la ferestre (termopan), tubulatura pentru coloanele de transport a apei, izolații de cabluri electrice, mobilier ușor, jucării. Acest tip de deșeu din plastic este periculos pentru mediu și dificil de reciclat, cu costuri mari. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

O importantă răspândire a cunoscut și tipul 4 – LDPE (polietilena de joasă densitate), care este utilizată pentru diferite ambalaje, sacoșe și pungi pentru ambalarea alimentelor, flacoane comprimate (pentru produse alimentare), caserole, tăvi pentru alimente.

Ce facem cu gălețile din plastic, ligheanele, coșurile de rufe sau cu bucățile de tubulatură? Acestea sunt deșeuri de tip 5 – PP (polipropilenă), care suferă un proces diferit de reciclare. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Am cumpărat un obiect de uz casnic? El vine ambalat în cutii de carton și este protejat pentru transport cu un alt tip de deșeu: 6 – PS (polistiren). Acesta este dificil de reciclat și este considerat periculos. De aceea nu este acceptat la colectarea curentă. El trebuie supus eliminării prin metode specifice, la agenți economici specializați. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Tipul cel mai periculos de deșeu de plastic este cel marcat cu 7 – OTHER (policarbonat, ABS)! Se utilizează în principal la CD-uri, DVD-uri, echipament de laborator, în industria auto, la carcase pentru produsele electronice și electrocasnice. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Este foarte important să strivim și să pliem cutiile și ambalajele din plastic pentru reducerea volumului pe care îl ocupă în pubele. Se recomandă ca plasticul să fie curat și uscat. Dopul sticlelor de plastic este fabricat dintr-un plastic diferit de plasticul sticlei și din acest motiv se recomandă desfacerea dopului.

Nu intră în categoria deșeurilor reciclabile recipientele care au conținut produse petroliere (ex: ulei de motor), pesticide sau ierbicide. Acestea sunt deșeuri periculoase.

Alegând să colectăm selectiv contribuim la scăderea cererii de materii prime, reducând riscul epuizării resurselor naturale. Totodată reducem consumul de energie, precum și poluarea apei și a aerului.

Programul de colectare a deșeurilor în județul Timiș poate fi consultat pe website-ul www.retim.ro în secțiunea Media.

Citiţi mai departe

Social

S-a stins din viaţă părintele Constantin Târziu, născut la Belinţ, cunoscut ca “preotul românilor de la Paris”

Publicat

în

Preotul Constantin Târziu, fost Rector al Bisericii Ortodoxe Române de la Paris a murit sâmbătă, seara. Părintele Târziu, în vârstă de 64 de ani, suferise în ultimii ani mai multe intervenţii chirurgicale din cauza unor afecţiuni cardiace.

Lugojeanul - Anunturi online

Constantin Târziu este cunoscut ca preotul care a reuşit să obţină de la Statul Francez, Preşedinţia României şi nu în ultimul rând, de la enoriaşii din capitala Franţei sumele necesare pentru reabilitarea bisericii – monument istoric “Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 1374. Restaurarea a primit Premiul III pe ţară din partea Patrimoniului Monumentelor Franceze.

În 2015, Constantin Târziu a revenit acasă, la Belinţ, după 35 de ani petrecuţi la Paris. S-a întors definitiv în casa natală din satul bănăţean, împreună cu soţia sa Catherine, născută chiar la Paris.  Aici a adus o casă veche de peste 100 de ani, din satul maramureşean Petrova, pe care a reabilitat-o. Tot aici şi-a trăit ultimii ani din viaţă, cu mici drumuri în capitala Franţei, acolo unde îşi mai vedea de sănătate.

A fugit de comunişti, dar a rămas un patriot

După ce a terminat Teologia, în 1978, un an de zile Constantin Târziu a stat un an de zile brutar, la Belinţ, iar în 1979 a primit parohia de la Şuştra.

Un an mai târziu, la vârsta de 26 de ani, după mai multe şicane din partea organelor statului, primeşte paşaportul pentru a-şi vizita sora stabilită la Paris, însă după numai câteva zile îi este confiscat şi nu mai poate pleca. Sora sa a intrat în greva foamei la Paris şi doar aşa a primit documentele înapoi şi a putut pleca din ţară.

Părintele Constantin Târziu a ajuns la Paris, unde a cerut azil politic. În Franţa a fost preparator într-un magazin farmaceutic, spălător pe jos şi spalator de geamuri şi a lucrat paznic de noapte la un hotel. A făcut şcoala de comerţ si a ajuns ajutor contabil. În urmă cu câţiva ani, părintele Târziu povestea care a fost traseul său până s-a aşezat la Biserica Românilor din capitala Franţei, de unde a ajutat nenumăraţi români care au fugit de regimul lui Ceauşescu.

”Am fost misionar la Vancouver, în Canada, şi am stat un an şi jumătate în Israel, în rest numai la Biserica exilului românesc. Pentru că atâta timp cât un cetăţean român, basarabean, bucovinean, transnistrean sau din Valea Timocului, poate cere azil în diverse ţări, noi suntem exilaţi împreună cu el pentru a-l ajuta. Am umblat în lumea asta numai în credinţă, în dragoste de ţară şi de popor. De aia pot zice că bănăţeanul îi bănăţean, n-o secat în el vâna aia, tot mai are în el un sâmbure care dă un lăstar. Cât mai este un lăstar, ăla dă roade. De aceea, cei care nu sunt bănăţeni, ne conduc pe noi dar nu sunt în stare de nimic, să se ducă”, spunea în urmă cu câţiva ani preotul Constantin Târziu.

Înmormântarea părintelui Constantin Târziu va avea loc miercuri, 11 iulie, la Paris.

 

 

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: