Connect with us

Social

VIDEO Cum arată trenul privat care trece prin gara Lugoj: „Asta e normalitatea!”

Publicat

în

Două trenuri private, produse şi operate de o companie românească, circulă din luna decembrie 2017 pe rutele Arad-Timişoara-Craiova-Bucureşti şi retur, respectiv Bucureşti-Braşov şi retur. Unul dintre călătorii de pe ruta Timişoara-Bucureşti a catalogat condiţiile din trenul privat drept „spectaculoase”. „Asta e normalitatea”, a spus un alt tânăr.

Transcarpatic, un tren produs la Arad de Astra Vagoane şi operat de Astra Trans Carpatic, face furori printre călătorii care traversează România pe ruta Arad – Timişoara – Craiova – Bucureşti şi retur. Pus în circulaţie în luna decembrie a anului trecut, Transcarpatic face concurenţă serioasă trenului CFR care circulă pe ruta Timişoara – Bucureşti, punând la dispoziţia călătorilor vagoane de dormit cu toalete şi duşuri proprii. Astfel, trenul are cabine de lux dotate cu două paturi, chiuvetă, duş şi toaletă.

CFR vs Transcarpatic Un drum Timişoara – Bucureşti, la vagonul de dormit cu cabină de lux costă 216 lei, în preţ fiind incluse o cafea, o apă şi un sandwich. Un bilet pe aceeaşi rută, dar într-o cabină cu două paturi, chiuvetă proprie, dar duş şi toaletă la capătul holului costă 196 de lei, în preţ fiind incluse, de asemenea, o apă, o cafea şi un sandwich. Prin comparaţie, un bilet Timişoara – Bucureşti cu trenul CFR, într-un vagon de dormit, fără posibilitatea de a face duş, şi cu toaleta şi chiveta la capătul holului costă 227 de lei.

Un bilet la vagon, clasa a doua cu Transcarpatic costă 102 lei, în timp ce acelaşi bilet pentru un tren CFR costă 101 lei. Una dintre diferenţe este aceea că scanuele trenului privat (îmbrăcate în imitaţie de piele) sunt reglabile şi mai confortabile, iar în vagoanele trenului privat este internet wi-fi. Reţeaua funcţionează, însă, greu fiind chiar momente în care internetul nu este disponibil. O altă diferenţă majoră între trenul privat şi cel de stat este aceea că la Transcarpatic biletele pot fi achiziţionate din tren, fără costuri suplimentare, aşa cum este în cazul CFR. În plus, studenţii, elevii şi pensionarii beneficiază de aceleaşi reduceri ca pe trenurile CFR. Toate detaliile despre curse, tarife şi servicii pot fi găsite pe site-ul companiei care operează trenul privat www.astratranscarpatic.ro.

Călător al trenului privat: „În sfârşit mă simt ca într-un tren normal”

Conductorul Mihail Nicolae a acceptat să facă o prezentare a trenului. Călătorii pe care i-am întâlnit în timpul filmării s-au declarat încântaţi de condiţiile pe care le au în trenul privat. „Arată super-bine. Faţă de ce am văzut până acum, e spectaculos. Nici nu se compară. Să ai duşul tău e cea mai tare idee că e curat şi miroase bine”, au spus doi tineri care şi-au luat bilet la vagonul de dormit.

„În sfârşit mă simt ca într-un tren normal. E prima dată. Mi se pare super, super fain. Sunt foarte curate”, a declarat un tânăr care şi-a cumpărat bilet la cuşetă. Reprezentantul companiei feroviare private a declarat că sunt zile în care sunt pasageri mai puţini pe ruta Arad – Bucureşti, dar sunt şi zile în care trenul este plin.

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

„Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura „Regele mall-urilor”.

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Citiţi mai departe

Social

Lugojenii se mobilizează să facă curat în parcul spitalului din Lugoj

Publicat

în

Peste 130 de lugojeni s-au arătat interesaţi de un eveniment creat pe reţeaua de socializare Facebook şi anunţat să aibă loc sâmbătă, 21 aprilie.

Astfel, la data anunţată, cu începere de la ora 10.00, participanţii urmează să se adune în curtea spitalului din Lugoj pentru a face curăţenie în parcul unităţii.

“Meritam un spital de top şi împreună putem atinge acest obiectiv! Cu toţii am observat implicarea domnului doctor Erwin Floroni, actualul manager al spitalului din Lugoj, în ridicarea standardului serviciilor medicale. În data de 21.04.2018, la orele 10, vă invităm cu mic cu mare să veniţi alături de noi în incinta Spitalului Municipal Lugoj la o acţiune de voluntariat ce vizează atât curăţenia de primăvară cât şi înfrumuseţarea parcului, ca prim pas”, arată organizatorii.

Pentru informaţii suplimentare accesaţi profilele de Facebook ale lui Codru Popovici şi Adriana Bojin.

Citiţi mai departe

Social

Francisc Boldea: “Nu avem dreptul legal să plătim datoriile spitalului de la bugetul local”

Publicat

în

Primarul Francisc Boldea susţine că datoriile Spitalului “Teodor Andrei” din Lugoj nu se pot achita cu bani de la bugetul local. Reacţia edilului vine după ce Claudiu Buciu, preşedintele PNL Lugoj a făcut public faptul că spitalul se află într-o situaţie financiară precară şi a ajuns la datorii de peste 3,4 milioane de lei, fapt care aduce o serie de disfuncţionalităţi în unitatea de sănătate lugojeană. Buciu a anunţat(vezi articol aici), că PNL Lugoj va cere primarului să aloce bani pentru plata datoriilor.

“Astea sunt nişte aberaţii, noi nu avem dreptul legal să plătim datoriile spitalului. Putem să alocăm bani pentru utilităţi, investiţii sau dezvoltare, dar nu pentru achitarea datoriilor. Ei sunt ordonator terţiar de credite, ei au buget propriu şi se gospodăresc  singuri. Noi le-am dat şi în acest an 4 milioane de lei, dar nu le putem plăti datoriile.  Păi, aşa, ce am face, fiecare instituţie care este subordonată Primăriei ar face datorii şi noi le-am plăti”, spune Francisc Boldea.

Primarul Lugojului susţine că vinovaţi de această situaţie sunt cei din conducerea spitalului care, până acum, nu au fost în stare să-şi echilibreze veniturile cu cheltuielile. “Ei, toţi bani de la Casa de Aigurări de Sănătate îi cheltuie pe salarii şi atunci nu le mai ajung pentru medicamente şi restul de chetuieli. Trebuie să cheltuie atâţi bani câţi au şi să ia măsuri de reducere a chetuielilor, restructurări de personal. Dar asta nu pot să le spun eu, au un Consiliul de Administraţie, au o conducere care trebuie să decidă”, a mai spus Boldea.

 

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: