Connect with us

Actualitate

Un lugojean pregătește o investiție de 100 de milioane de euro în aeroportul din Caransebeș

Publicat

în

Lugojeanul Gabriel Olariu, acţionarul principal al firmei care are în concesiune aeroportul din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, a demarat proiectul de modernizare al obiectivului.

Primul pas important a fost expertizarea pistei, deoarece la această oră aeroportul din Caransebeş nu are autorizaţie de funcţionare. Conform studiului efectuat, pista suportă în momentul de faţă aeronave cu o greutate de 20 de tone.

“Pista aeroportului a fost construită în anii ’50. De atunci nu s-a făcut niciun studiu serios despre cât şi cum mai rezistă. Noi am făcut acest studiu acum, e un studiu foarte scump, l-am făcut o firmă specializată din Bucureşti, care a stabilit că pe pistă au voie să ruleze avioane de până la 20 de tone. Astea sunt avioanele de până la 50 de locuri. Ca şi lungime a pistei ar putea să aterizeze şi avioanele mari, dar rezistenţa pistei nu ne permite momentan. Acum facem un studiu de obstacolare prin care se urmăreşte identificarea condiţiilor, restricţiilor si obligaţiilor impuse sau recomandate de reglementările aeronautice civile naţionale şi internaţionale pentru realizarea şi menţinerea siguranţei zborului şi manevrelor aeronavelor în spaţiul aerian şi la sol. Am plătit taxa de autorizare şi în luna octombrie vom avea o verificare din partea autorităţii din domeniu. Dacă totul e în regulă, vor putea ateriza avioanele, după finalizarea verificării şi primirea autorizării”, spune omul de afaceri.

Pe lângă studiul şi lucrările la pistă, la aeroport au mai început lucrările la turnul de control, la hangare şi aerogară. În ultimele zile au fost achiziţionate maşinile necesare autorizării pistei adică maşină de pompieri, ambulanţă, microbuz pentru transport pasageri şi maşini pentru patrulare în interiorul pistei. Proiectul este însă mult mai mare şi ajunge la o valoare de 100 de milioane de euro.

“Într-un aeroport poţi să investeşti sume mari de bani, depinde ce vrei să faci. Proiectul la care lucrăm acum, pentru început, este de 100 de milioane de euro. Cei mai mulţi bani vor veni din finanţări europene. Eu vreau să fac aeroportul din Caransebeş cel mai modern şi frumos aeroport privat din România”, afirmă Gabriel Olariu.

Omul de afaceri a devenit acţionar principal la sfârşitul lunii august, având 74,63% din acţiuni. În următoarele zile se va constitui şi noul consiliu de administraţie al societăţii, iar Gabi Olariu spune că din acest consiliu vor face parte şi doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

„O să înaintez o adresă conducerii Consiliului Judeţean, domnului preşedinte Hurduzeu, să ştie de această iniţiativă, şi în cadrul forului să îşi desemneze ei doi membri. Vreau să fie permanent informaţi de toate acţiunile care se vor întreprinde la aeroport. Este un obiectiv foarte important pentru zona de vest, lucru pe care sper să îl înţelegem toţi“, ne-a mai spus Gabriel Olariu.

 

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prognoza meteo. Când vine vremea extremă, cu ger, viscol puternic şi căderi masive de zăpadă

Publicat

în

Iarna care bate la uşă se anunţă bogată în zăpadă şi nu sunt excluse episoadele de vreme severă, precum ger, viscol şi ninsori abundente, a declarat, vineri, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), arată adevărul.ro
Lapoviţa şi uneori ninsoarea pot apărea la sfârşitul lunii noiembrie, spun specialiştii în meteorologie care prognozează vreme extremă cu ger, viscol puternic şi căderi masive de zăpadă în România.

„Serviciile meteorologice care furnizează estimări pe durată lungă arată posibilitatea ca pentru cele trei luni de iarnă – decembrie, ianuarie, februarie – regimul mediu al temperaturilor în zona noastră a Europei să fie mai ridicat decât media, iar regimul precipitaţiilor să fie apropiat de norme sau uşor deficitar. Altfel spus, să avem o vreme, în media a trei luni, mai caldă decât normal şi cu precipitaţii în limitele normale sau uşor deficitare”, a declarat Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), într-o intervenţie la România TV, în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Nici în această iarnă, meteorologii nu exclud posibilitatea unor episoade de vreme severă, însă acestea nu pot fi prognozate decât cu şapte-zece zile înainte.

„Suntem atenţi la acest semnal, la această interpretare privind posibilele evoluţii ale vortexului polar în perioada următoare, pentru că, chiar dacă, repet, în medie, estimările arată că temperaturile pentru următoarele trei luni s-ar putea situa peste normalul climatologic, nu putem exclude episoadele mai scurte cu fenomene severe, adică ger, viscol, căderi masive de zăpadă. Iar prognozele privind astfel de fenomene nu pot fi realizate cu mai mult de o săptămână – zece zile în avans”, a adăugat Georgescu.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), deocamdată, ne bucurăm de vreme frumoasă, chiar dacă de la sfârşitul lunii pot apărea ninsorile. Luna noiembrie păstrează caracteristici ale sezonului de toamnă în prima sa decadă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, vor apărea lapoviţa şi uneori ninsoarea, iar valorile termice vor marca o scădere considerabilă faţă de luna octombrie, în timp ce precipitaţiile vor fi în uşoară creştere, se arată în caracterizarea climatică a acestei luni, publicată de ANM.

„În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc adesea deasupra ţării noastre astfel că vremea se menţine închisă şi umedă zile de-a rândul. În aceste condiţii şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie”, precizează specialiştii ANM.

În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8 grade Celsius. În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 grade. În Transilvania, nordul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei şi de Curbură, temperatura medie variază între 2 şi 4 grade Celsius. În zona montană joasă şi în depresiunile intra-montane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Clesius, iar în zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară sub minus 4 chiar minus 2 grade Celsius.

Citiţi mai departe

Actualitate

Câte persoane au murit în accidente rutiere în 2019 pe străzile din Timiș

Publicat

în


Polițiștii au făcut un bilanț al accidentelor grave care s-au petrecut în județul Timiș în 2019. Aceștia au constatat nu doar câte accidente grave au avut loc și câte persoane și-au peirdut viața în urma lor, ci și care au fost principalele cauze ale accidentelor deosebit de grave în ultimele 12 luni.

Potrivit IPJ Timiș, în județ au avut loc 148 de accidente grave. În urma nefericitelor evenimente rutiere, 31 de persoane și-au pierdut viețile și alte 130 au fost grav rănite. Statistica arată o diminuare a accidentelor mortale față de anul 2018, când în Timiș au murit 56 de persoane și au fost rănite 163 în urma a 172 de accidente grave.

Pietonii care au trecut strada neregulamentar au fost cei care au avut cel mai mult de suferit. 6 persoane au decedat și alte 14 au fost rănite grav după ce au traversat străzile prin locuri nepermise, între ianuarie și septembrie. Pe locul doi sunt șoferii care nu au adaptat viteza la condițiile de drum, care au cauzat 34 de accidente soldate cu 6 morți și 17 persoane rănite.

Pe ultimul loc în statistca realizată de IPJ Timiș privind cauzele generatoare de accidente rutiere grave se află bicicliștii care, în urma unor abateri comise, au fost impicați în 15 accidente grave în urma cărora 3 persoane au murit și 12 au fost grav rănite, potrivit Tion.ro

Citiţi mai departe

Actualitate

Afaceri dubioase cu terenurile statului la Buziaș, descoperite de Curtea de Conturi

Publicat

în

FOTO evz.ro

Afacerile cu terenuri descoperite în Timiș de Curtea de Conturi sunt pe punctul de a bloca orice activitate de cadastru, la nivel național, arată EVZ.ro. Operațiuni similare s-au petrecut în multe localități din țară, scopul fiind același: cele mai interesante terenuri (agricole) să ajungă pe mâna ”băieților deștepți” prin transferuri între unități administrativ teritoriale (UAT).

Sursa citată arată că inspectorii de la Curtea de Conturi Timiș au realizat, vara aceasta, un control pe fond funciar, la Prefectura Timiș, unde peste 70% din restituirile pe legile de fond funciar se dovedesc a fi nelegale.

Evenimentul Zilei dă și un exemplu, petrecut la Buziaș, unde un fin al fostului șef Romsilva, Adam Crăciunescu, dorea în proprietate cele 50 ha de teren pe care le are în concesiune în orașul Buziaș și pe care cultivă viță de vie. Planul pentru a le obține a fost să cumpere dreptul de proprietate de la o femeie care a moștenit aceeași suprafață, dar în altă localitate, respectiv în comuna Jebel.
Jurnaliștii de la EVZ arată și cum s-a acționat. Mai întâi trebuia identificat moștenitorul unei suprafețe de fix 50 ha, dispus să vândă pământul. A fost găsit, în 2011, la Jebel, localitate aflată la 60 km depărtare de Buziaș, în persoana Romaniței Ghilzon, ”titulara dreptului de proprietate privind terenul agricol revendicat de la autor Radu Maria Moise Livia”.

Femeia solicitase retrocedarea, i s-a respins inițial, dar în iulie 2011, i se admite contestația și se reconstituie dreptul de proprietate, în favoarea ei, ca moștenitoare. Peste exact șapte luni femeia încheie un acord de vânzare în fața unei avocate cu firma familiei ex-șefului ROMSILVA.

Fix în ziua în care s-a stabilit suma de vânzare a terenului, 28 februarie 2012, Romanița Ghilzon solicită și Primăriei din Jebel să îi restituie terenul, dar nu în vatra satului, unde l-a avut familia ei, ci la Buziaș, unde există parcela concesionată de firma amintită care era dispusă să îl și cumpere.

Primăria Jebel acționează ”exemplar”. În câteva ore întocmește documentele necesare în vederea schimbului și le transmite autorităților județene.

O zi mai târziu, pe 1 martie 2012, CJSDPP Timiș validează propunerea pentru radierea Romaniței Ghilzon cu suprafața de 50 ha de pe raza comunei Jebel și trecerea acesteia pe anexa 49 a orașului Buziaș.

Citește mai mult pe evz.ro

Citiţi mai departe

Cele mai citite