Connect with us

Cultură

Trenul Centenarului trece prin Lugoj, orașul din Banat care a avut cei mai mulți reprezentanți la Marea Unire

Publicat

în

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a demarat un proiect de aducere în prin plan a întâmplărilor şi mărturiilor participanţilor bănăţeni la Unire. Prin iniţiativa “Centenar bănăţean – Călătoria către Unire”  se reconstituie drumul parcurs cu trenul, de delegaţii bănăţeni către Alba Iulia, în preajma zilei de 1 Decembrie 1918.

Reprezentanţii a aproape 18 de oraşe şi comune din Banat s-au arătat doritori să refacă drumul strămoşilor lor către Alba Iulia. Aceştia vor călători cu trenul, cu o garnitură specială CFR, de la Timişoara către Alba Iulia, în 28 noiembrie 2018. În oraşul Unirii, ei vor fi întâmpinaţi de autorităţile locale pentru ca, mai apoi, să aibă parte de un program special, menit să îi transpună în atmosfera de sărbătoare a acestui eveniment special pentru România.

 “Am solicitat muzeului din Alba Iulia să ne trimită mandatele de reprezentarea a delegaţiilor bănăţeni, credenţionale se numesc. Asta însemnând zona Timiş, Caraş şi Torontal. Am identificat unităţile teritorial administrative de astăzi şi am transmis scrisori către aceste primării, 42 la număr, şi i-am invitat să-şi desemneze reprezentanţi şi la această întâlnire. Marea majoritate au plecat din Lugoj, în urmă cu 100 de ani.

Nouă ne-au răspuns 18 primării şi ne-au anunţat că o să-şi trimită oamenii. Sunt circa 80 de persoane. Va fi un tren special! Se pleacă în 28 noiembrie, pentru că am vrut să respectăm istoria, se pleacă la 6.30, din Timişoara. Trenul opreşte în Lugoj şi în Făget, iar la 11.30 se ajunge. Delegaţia va fi primită în Sala Unirii, unde se vor înmâna din nou credenţionale, la fel ca acum 100 de ani, după care vor fi vizitate cetatea şi muzeele. Vor fi aşteptaţi de Garda naţională, în ţinută de epocă”, ne-a declarat Victor Bunoiu, coordonatorul proiectului din partea Direcţiei de Cultură Timiş.

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Concert coral IN MEMORIAM Remus Tașcău. Au trecut cinci ani de când a murit marele dirijor

Publicat

în

Corul ,,Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de prof. dr. Lucian Onița, va prezenta marți, 26 februarie 2019, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu” un concert coral extraordinar dedicat memoriei maestrului Remus Tașcău.

La împlinirea a cinci ani de la ,,marea despărțire” (22 februarie 2014), renumitul cor lugojean dorește să aducă un pios omagiu celui care a fost cel mai longeviv dirijor al său.

Maestrul Remus Taşcău s-a născut la data de 7 noiembrie 1944, în localitatea Margina, judeţul Timiş. În anul 1967 a absolvit Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, avându-i ca profesori pe Tudor Jarda, Dorin Pop, Liviu Comes, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiaşu, ş.a.

Începând cu anul 1968, timp de 45 de ani, maestrul Remus Taşcău a fost la conducerea celei mai prodigioase și mai faste perioade, din istoria de peste 200 de ani, a celui mai vechi cor din România. Demn urmaş al unor dirijori care au marcat evoluţia cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu şi Dimitrie Stan), Remus Taşcău a atins culmile perfecţiunii interpretative, confirmate prin decernarea unor prestigioase premii şi distincţii naţionale şi internaţionale. Moștenirea cultural-artistică lăsată de maestrul Remus Tașcău Lugojului este una inestimabilă, de aceea avem obligația, noi, cei care i-am fost alături, să o prețuim, să o păstrăm și să o cultivăm la adevărata sa valoare.

Programul concertului va cuprinde lucrări semnate de compozitorii Erasmus Widmann, Orlando di Lasso, Pierre Passereau, Anton Pann, Ioan D. Chirescu, Gheorghe Popescu Brănești, Gavriil Musicescu, Gheorghe Cucu, Nicolae Ursu, Ion Vidu, Nicolae Gisca, Alexandru Pașcanu și Wolfgang Amadeus Mozart.

Invitat special: mezzosoprana Aura Twarowska, solistă a Operei de Stat din Viena. Alocuțiune omagială: prof. dr. Constantin Tufan Stan. Cu acest prilej se vor decerna diplome de excelență unor vechi membri ai corului, retrași din activitate.

Intrarea este liberă.

 

 

Citiţi mai departe

Cultură

Se lansează o carte despre viața oamenilor din Margina și Zorani

Publicat

în

O carte despre viața și fenomenul de migrație al oamenilor din două sate de lângă Lugoj, Margina și Zorani, se lansează săptămâna viitoare. Evenimentul este programat pentru ziua de marți, 29 ianuarie, la AMBASADA din Timișoara. Lansarea începe la orele 18:00, acesta fiind primul volum al cărților “Cămine în Mișcare”.

Cartea este proiectul Asociației Prin Banat, care a realizat și site-ul cu același nume. Asociația a pus la cale mai multe evenimente legate de viața oamenilor din aceste sate. Publicația este o punere în tipar a acelor evenimente realizate sub egida Cămine în Mișcare/Moving Fireplaces.

„Pentru a surprinde contextul larg, cultural și socio-economic în care a avut și are loc fenomenul de migrație astăzi, încă de la finalul anului 2017 și începutul lui 2018 a avut loc o mobilizare a metodelor de cercetare istorică, geografică și statistică în zonele extra-urbane ale Banatului. Cartea conține detalii despre proiect și metodologia acestuia, dar și studii privind tipurile de migrație identificate în Banat. Totodată, cartea conține povești de viață ale locuitorilor. Aceștia au fost intervievați în cadrul etapei de cercetare în teren. Veți găsi și o introducere a celor întâmplate la evenimentul principal de la Margina și Zorani – Festivalul Cămine în Mișcare – din toamna trecută. La aceste evenimente publicul a putut să interacționeze cu viața sătenilor din cele două localități”, au explicat reprezentanții Asociația Prin Banat.

Povești de viață

Evenimentele despre care se vorbește în carte au avut loc anul trecut la Margina și Zorani, între 28 și 30 septembrie. Oamenii din cele două sate au văzut piese de teatru, călătorii, povești și plimbări cu căruțele trase de cai. Copiii din cele două sate, peste 100 la număr, au fost angrenați în ateliere creative. La final, aceștia s-au bucurat de un concert special dedicat lor.

„Promovăm storytelling-ul ca o metodă de a aduce oamenii laolaltă. Vă invităm alături de noi la evenimentul de lansare a cărții Cămine în Mișcare. Veți afla poveștile de viață ale locuitorilor din zona Banatului culese de noi, și nu în ultimul rând, povestea acestui proiect”, explică Alexandra Palconi-Sitov, președintele Asociației Prin Banat.

Citiţi mai departe

Cultură

Cu ocazia vizitei în România, Papa Francisc va beatifica și doi episcopi de Lugoj

Publicat

în

Conform unor informații obținute de Radio Europa Liberă, Papa Francisc va beatifica, în timpul vizitei ce o va efectua anul acesta în România, șapte episcopi greco-catolici. Doi dintre aceștia au fost episcopi de Lugoj. Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

Cu toții au fost persecutați și și-au pierdut viața în urma torturilor aplicate de regimul comunist. Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: