Connect with us

Social

S-a stins din viaţă părintele Constantin Târziu, născut la Belinţ, cunoscut ca “preotul românilor de la Paris”

Publicat

în

Preotul Constantin Târziu, fost Rector al Bisericii Ortodoxe Române de la Paris a murit sâmbătă, seara. Părintele Târziu, în vârstă de 64 de ani, suferise în ultimii ani mai multe intervenţii chirurgicale din cauza unor afecţiuni cardiace.

Constantin Târziu este cunoscut ca preotul care a reuşit să obţină de la Statul Francez, Preşedinţia României şi nu în ultimul rând, de la enoriaşii din capitala Franţei sumele necesare pentru reabilitarea bisericii – monument istoric “Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 1374. Restaurarea a primit Premiul III pe ţară din partea Patrimoniului Monumentelor Franceze.

În 2015, Constantin Târziu a revenit acasă, la Belinţ, după 35 de ani petrecuţi la Paris. S-a întors definitiv în casa natală din satul bănăţean, împreună cu soţia sa Catherine, născută chiar la Paris.  Aici a adus o casă veche de peste 100 de ani, din satul maramureşean Petrova, pe care a reabilitat-o. Tot aici şi-a trăit ultimii ani din viaţă, cu mici drumuri în capitala Franţei, acolo unde îşi mai vedea de sănătate.

A fugit de comunişti, dar a rămas un patriot

După ce a terminat Teologia, în 1978, un an de zile Constantin Târziu a stat un an de zile brutar, la Belinţ, iar în 1979 a primit parohia de la Şuştra.

Un an mai târziu, la vârsta de 26 de ani, după mai multe şicane din partea organelor statului, primeşte paşaportul pentru a-şi vizita sora stabilită la Paris, însă după numai câteva zile îi este confiscat şi nu mai poate pleca. Sora sa a intrat în greva foamei la Paris şi doar aşa a primit documentele înapoi şi a putut pleca din ţară.

Părintele Constantin Târziu a ajuns la Paris, unde a cerut azil politic. În Franţa a fost preparator într-un magazin farmaceutic, spălător pe jos şi spalator de geamuri şi a lucrat paznic de noapte la un hotel. A făcut şcoala de comerţ si a ajuns ajutor contabil. În urmă cu câţiva ani, părintele Târziu povestea care a fost traseul său până s-a aşezat la Biserica Românilor din capitala Franţei, de unde a ajutat nenumăraţi români care au fugit de regimul lui Ceauşescu.

”Am fost misionar la Vancouver, în Canada, şi am stat un an şi jumătate în Israel, în rest numai la Biserica exilului românesc. Pentru că atâta timp cât un cetăţean român, basarabean, bucovinean, transnistrean sau din Valea Timocului, poate cere azil în diverse ţări, noi suntem exilaţi împreună cu el pentru a-l ajuta. Am umblat în lumea asta numai în credinţă, în dragoste de ţară şi de popor. De aia pot zice că bănăţeanul îi bănăţean, n-o secat în el vâna aia, tot mai are în el un sâmbure care dă un lăstar. Cât mai este un lăstar, ăla dă roade. De aceea, cei care nu sunt bănăţeni, ne conduc pe noi dar nu sunt în stare de nimic, să se ducă”, spunea în urmă cu câţiva ani preotul Constantin Târziu.

Înmormântarea părintelui Constantin Târziu va avea loc miercuri, 11 iulie, la Paris.

 

 

Citiţi mai departe
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: A murit un renumit preot bănățean, fost rector al Bisericii Ortodoxe Române de la Paris. Incredibila sa poveste de viață

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Femeia care a născut 18 copii a fost răpusă de cancer, la 49 de ani

Publicat

în

Încercare grea pentru una dintre cele mai numeroase familii din România. O femeie, mamă a 18 copii, a murit la 49 de ani, răpusă de cancer. Cel mai mic dintre copiii rămaşi orfani de mamă are cinci ani.

Durere mare într-o familie cu 18 copii din satul Remetea – Luncă, judeţul Timiş. Lidia Ştefureac, mamă a 18 copii, a murit la doar 49 de ani din cauza cancerului. O rudă a familiei Ştefureac a declarat că femeia a fost diagnosticată cu cancer de col uterin în urmă cu doi ani şi a fost supusă unei intervenţii chirurgicale la Cluj-Napoca. Boala s-a extins, iar Lidia Ştefureac nu a supravieţuit.

Membră a cultului penticostal, femeia a fost înmormântată conform obiceiului acestui cult. Unul dintre cei care a vorbit în cadrul slujbei de înmormântare a fost pastorul Cristian Boariu. „Tu pentru un mesaj nu ai putut să rezişti şi femeia asta a rezistat lucruri pe care nu pot să vi le spun de la amvon, dar ceea ce pot să vă spun e că nimeni nu a tras cât a tras femeia asta. (…)Gândiţi-vă cu cât stres această mamă a trebuit să pună masa în fiecare zi. Gândiţi-vă câte rugăciuni au fost acolo. Gândiţi-vă că de multe ori mamele adevărate, mamele eroine spun că nu le este foame, să stăm noi la masă. (…) Unii dintre voi aţi investit mii de euro în maşini, alţii au investit mii de euro în telefoane. Femeia asta a investit în cea mai bună investiţie pe care o face cineva, în copii”, a spus pastorul Cristian Boariu la slujba de la înmormântare.

În urma Lidiei Ştefureac au rămas 18 copii, dintre care nouă minori. Cel mai mic dintre minori are cinci ani, iar cel mai mare, o fată, are 17 ani. Dintre copiii care au trecut de vârsta majoratului, două fete şi un băiat, care are 30 de ani şi este şi cel mai mare, sunt căsătoriţi. Alte două fete locuiesc în Timişoara şi una în Lugoj, iar trei dintre băieţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

O rudă apropiată a familiei Ştefureac a declarat că de copiii minori va avea în continuare grijă tatăl lor, dar, pentru a fi alături de fraţii la Remetea Luncă, se va muta şi sora lor, care este căsătorită, şi locuieşte în Timişoara.

Cei care vor să îi ajute pe copiii rămaşi în urmă o pot face prin intermediul conturilor de donaţii deschis pe numele uneia dintre fetele familiei Ştefureac (una dintre fetele căsătorite), la Raiffeisen Bank:

Haragus Florica Maria

RO26 RZBR 0000 0600 2071 7670 – cont lei.

RO96 RZBR 0000 0600 2071 7671- cont euro.

COD SWIFT: RZBRROBU

COD BIC: RZBR

Citiţi mai departe

Social

Turiști din cinci țări s-au dat cu sania trasă de cal pe străzile din Margina

Publicat

în

Mai mulți turiști ajunși pe meleagurile noastre în ultimele zile s-au putut bucura de o experiență de-a dreptul inedită. Veniți tocmai din Anglia, Polonia, Finlanda, Portugalia și Italia, călătorii străini au ajuns la Margina, acolo unde au participat la o plimbare ieșită din comun.

Vizitatorii Centrului Turistic Margina s-au plimbat cu sania trasă de cal pe drumurile pline cu nămeți. Într-un cadru ca de poveste, aceștia au admirat frumusețile naturii din comună și din împrejurimi. Au făcut poze și s-au bucurat de momentele unice alături de gazde. Iar la final, s-au înfruptat la un prânz bănățean ca la carte.

Gazdele din Margina spun că vor organiza aceste ieșiri cu sania trasă de cal pentru turiști atât timp cât zăpada o va permite. Dacă vrei să participi poți suna pentru programare la telefon 0767 959 289.

Citiţi mai departe

Social

De ce i-a numit Francisc Boldea “autişti” pe luptătorii de la CSM. Cum explică primarul declaraţia

Publicat

în

Francisc Boldea a făcut o gafă “a la Iohannis”, într-una din emisiunile la care a participat. A folosit termenul “autişti” referindu-se la luptătorii de la CSM Lugoj, care nu au obţinut performanţe. Prezent la o emisiune a postului local de televiziune, primarul Lugojului s-a arătat foarte supărat din cauză că sportivii de la secţia de lupte libere de la CSM nu fac performanţe. Cu această ocazie a dezvăluit şi motivul pentru care a desfiinţat echipa de lupte libere.

“Am scos echipele ca să nu ne mai ascundem după echipe, că mai sunt doar trei echipe în România. Am luat medalia de bronz la campionatul national şi au fost trei echipe. Adică din trei echipe am luat bronzul, pe ultimul loc. Clasicile, adică greco-romanele, au mers perfect, liberele autişti, în afară de Guidea. Nici bani nu primiţi! Performanţa se plăteşte, prezenţa la antrenament doar pentru bere… Ce m-a deranjat, la libere, a fost nelupta. Nu intră pe saltea de frică. Te plătim un an şi tu nu intri pe saltea pentru că îţi e frică! Nu trebuia să ajungi să-ţi fie frică”, a fost declaraţia lui Boldea la postul local de televiziune.

Contactat de Lugojeanul.ro, primarul Boldea a confirmat că sunt luptători care au refuzat să intre pe saltea, pentru că le-a fost frică de adversari. Acesta a explicat că nu s-a referit la termenul medical “autism” când a folosit respectivul cuvânt, ci la “autist, adică în afara concursului”, a precizat primarul.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, în decembrie anul trecut, că, dacă ne uităm în urmă, la ce s-a mai întâmplat cu guvernele pesediste, “nu putem să ne facem că suntem autiști și că nu se discută despre ordonanță pe amnistie și grațiere”.

În urma acestor declarații, președintele Klaus Iohannis și-a cerut scuze, după ce a fost reclamat la Consiliul Naţional pentru Dezbaterea Discriminării de către o asociaţie neguvernamentală.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: