Connect with us

Lugoj

Reportajul Lugojeanul.Ro: Ușa spre casa fără pereți și bucătăria de vară din gunoaie

Publicat

în

La ieșirea din Lugoj spre localitatea Coșteiu, pe drumul european ce duce la Timișoara, se face un drum care, după ce trece de calea ferată, ne duce în fața porților unui liceu închis din motive neortodoxe, mai ales că, paradoxal, s-au investit bani în el exact înainte de mutarea instituției în oraș, fiind comasată cu o altă unitate de învățământ. Proaspăt renovată, dotată cu geamuri termopane și cu toate utilitățile, clădirea liceului e acum goală, urletele de bucurie ale elevilor care auzeau clopoțelul de pauză rămânând doar o amintire pentru portar, singurul angajat care a mai rămas aici. Terenurile de sport sunt pustii, doar câinii vagabonzi arătându-se interesați de o alergătură zdravănă după noi, oamenii ciudați cu aparate foto greoaie, în cazul în care aveam să trecem de gardul care le marca teritoriul.

În spatele clădirii frumos colorată în portocaliu începe o altă lume. Câteva anexe ale școlii, precum amfiteatrul, sala de sport, dar și grajdurile și boxele unde se țineau animalele și uneltele, pentru că aici își desfășura activitatea un liceu agricol, au fost transformate în locuințe pentru nefamiliști. Aceștia, din puținul pe care îl au, trăiesc o viață a lor, care s-ar putea descrie printr-un singur cuvânt: irealistă. Sunt conectați la satelit, au telefoane, unii chiar și internet, dar s-au obișnuit cu un mod de viață sărac, iar simplul gând că ar putea schimba ceva în traiul lor este de domeniul fanteziei pentru ei. Și-au acceptat de mult soarta, cuvânt des folosit, iar acum așteaptă să pice ceva din cer, din norii grei de ploaie care s-au așezat cuminți deasupra lor. Acceptă orice prejudecată, deși se feresc de muncă, iar condițiile în care își duc viața, de pe o zi pe alta, ar produce oricărui om din lumea civilizată cu un puternic resentiment de slăbiciune, de resemnare, de incapacitate. Când vii aici, te simți liber, dar în același timp lipsit de orice forță. Odată ce ai trecut gardurile care despart locuințele acestor oameni de lumea din exterior, te simți legat de acest loc și, dacă închizi ochii, te vezi rămas aici pentru tot restul zilelor tale.

Doamna Carla ne-a întâmpinat la intrarea în casa ei: o ușă care duce spre nicăieri. Pusă de formă și ancorată direct în pământ, ușa care duce spre camera fără pereți este un peisaj desprins parcă din filmele cu proști, care te face să deschizi gura până la urechi de uimire și să rămâi așa, cu aparatul de fotografiat într-o mână și cu reportofonul în cealaltă, iar când îți vine rândul să pui o întrebare, să nu ai nici cea mai mică idee despre ce să întrebi. Când vezi așa ceva, la câțiva kilometri de un oraș european, municipiu de județ, în care s-au investit mii de euro doar pentru iluminatul artizanal, o reacție este ceva ce nu-ți apare prea ușor. Am întrebat-o pe doamna Carla de ce a pus o ușă dacă nu există pereți, dacă nu duce spre o încăpere. „Ca să arate a casă”.

Facem doi pași mai spre dreapta și dăm de o altă imagine demnă de un roman de Sparks: o bucătărie de vară, construită doar din deșeuri, „plasticuri” și gunoaie, dar care totuși se respectă, pentru că, în ciuda materialelor de construcție folosite pentru pereți și acoperiș, proprietarul a decis să îi pună un geam termopan pentru a lăsa lumina zilei să pătrundă în interior. Ne-am înșelat, totuși, pentru că, la o privire mai atentă, am observat că „termopanul” nu exista, ci doar rama ferestrei, confecționată din lemn și de mulți ani, la care s-a prins un petic de la un prosop vechi. Tot gazda noastră, devenită între timp ghid turistic prin Cartierul Irealist, ne povestește că proprietara bucătăriei de vară are în îngrijire un cal, căruia îi dă de mâncare de la gunoi, ca să îl țină în viață. Partea tragică este că, dacă nu are încotro, femeia este nevoită să îi taie animalului porția de mâncare, doar pentru a se hrăni ea însăși cu ce aruncă alții, ca să se poată trezi în dimineața următoare și să înceapă din nou. Același calvar, aceeași bucătărie de vară goală, dar lângă animalul ei, care are un grajd părăsit doar pentru el. O vilă, cum îi spune doamna Carla, zâmbind contagios în fața disperării.

Ruinele comunismului sunt peste drum. Câteva hale, de mult părăsite, stau și așteaptă Sfârșitul Lumii lângă unele noi, renovate, în care își desfășoară activitatea firme mici, care au găsit aici, la marginea orașului, un loc ieftin și accesibil pentru a-și confecționa produsele. Doamna Carla, precum și restul oamenilor care locuiesc peste drum, au fost de multe ori la oamenii firmelor, pentru a le cere un loc de muncă. Din zecile de persoane nevoiașe, doar una singură a fost angajată. Acum, de dimineața până seara, spală pe jos într-una din hale, pentru câțiva lei și un colț de pâine. Contrastul dintre vechi și nou, dintre ruină și modern, te duce cu gândul la zilele apuse ale erei ceaușiste, când oamenii munceau 14 ore pe zi pentru un loc la o coadă interminabilă, de la care primeau mult prea puțin pentru cât asudau. Acum, cu democrația în brațe, locuitorii grajdurilor și-ar dori și atât, doar că, din cauză că s-au dezbinat de lume, și lumea de ei, nu-i mai angajează nimeni, ba din contră, sunt respinși și marginalizați, lăsați în plata Domnului, pentru că, dintr-un motiv oarecare, nu-i vrea nimeni. Sunt închiși într-un câmp imens, păzit de câini vagabonzi, din care nu pot scăpa, chiar dacă nu au comis nicio crimă în viața lor.

La finalul vizitei noastre, suntem îndemnați de îndrumătoarea noastră la o locuință a unor țigani, care, după spusele ei, ar îngriji o fată româncă, elevă în școala primară. Învață bine, e printre primele în clasă, însă „părinții” ei îi cer în fiecare zi bani, iar aceasta, pentru a putea aduce plata acasă, este nevoită fie să cerșească, fie să fure. Învățătoarea îi știe povestea pe jumătate. Deși o ajută cu bani în fiecare săptămână, aceasta nu are nicio idee că ajutoarele ei sunt vârâte direct în buzunarele proprietarilor casei, iar fetiței i se permite doar o masă pe zi, o oră la televizor și haine sau alte necesități doar din ce aruncă alții. Viitorul e negru pentru copilă, însă aici, cuvântul „viitor” înseamnă „mâine”, orice vine după fiind considerat o minune.

Într-o lume în continuă dezvoltare, viața acestor oameni, fiecare cu povestea lui despre destin, mereu nemilos, este o tragedie pe care greu o poți reda în cuvinte. Faptul că și-au acceptat starea și nu au nicio problemă că trăiesc de azi pe mâine este alarmant, însă în același timp liniștitor. De la a fi sărac, până la a da cuiva în cap pentru o bucată de pâine, nu e decât un pas, iar faptul că nu au ajuns în situația critică arată că femeia cu ușa fără casă și fetița româncă din casa țiganilor mai au, ca noi toți ceilalți, o șansă pentru mai bine, deși parcă nici Dumnezeu nu știe cum i-ar putea scăpa vreodată pe acești oameni dintr-o închisoare atât de bine păzită, dar care nu are pereți sau gratii, decât o ușă slab înfiptă în pământ, pe care nu trebuie să o deschizi, ci doar să o ocolești…

4 Comments

4 Comments

  1. Contele

    3 martie 2013 at 14:19

    Excelent, de mult asteptam sa citesc asa ceva si in Lugoj. Bravo, din partea mea ai tot respectul si m-am abonat la email. Mult succes!

  2. necredinciosul

    3 martie 2013 at 14:22

    cred ca am trecut de mii de ori pe langa liceu, cand veneam sau mergeam acasa. dar nu m-am gandit ca se intampla asa ceva pe acolo, e cu adevarat alarmant. sper doar ca reportajul asta sa ajunga la ochii la care ar trebui sa ajunga, sa se intample ceva si sa ii poata ajuta oamenii pe locuitorii de aici.

  3. Ema

    3 martie 2013 at 14:46

    buuun, wow ce poze:X bravo Lugojeanul, ne place!

  4. Pingback: Mama și fetița ei de 8 ani prezentate în reportajul nostru, care trăiau în condiții insalubre, au primit ajutor | Lugojeanul.Ro - Știi de la noi! Sursa ta de încredere de știri

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

Camera de Conturi a descoperit de ce nu se finalizează lucrările la timp în Lugoj. Ce nu face Primăria

Publicat

în

Una dintre abaterile descoperite de inspectorii Camerei de Conturi în controlul efectuat la Primăria Lugoj este legată de termenele privind finalizarea lucrărilor contractate de anumite firme. Este vorba despre faptul că Primăria Lugoj nu respectă clauzele contractuale și nu aplică penalități de întârziere. Cazul concret este la un contract de reparare a trotuarelor din Lugoj, semnat cu firma SC Compact SRL.

“Echipa de audit constată faptul că, a fost încheiat Contractul de lucrări nr. 58701/17.07.2018 între UATM Lugoj în calitate de achizitor și SC Compact SRL în calitate de executant, având ca obiect: ”Reparare trotuare prin asfaltare (Lot 2)”. Prețul contractului: 862.969,73 lei (fără TVA), la care se adaugă: 163.964,25 lei (TVA). Valoarea totală fiind de: 1.026.933,98 lei (cu TVA). Termenul de execuție a lucrărilor este de 4 luni de la data primirii ordinului administrativ de începere a lucrărilor. Conform Ordinului de începere a lucrărilor nr. 60127/23.07.2018 (anexa nr. 3) a fost stabilită data de 30.07.2018 pentru începerea lucrărilor, respectiv până la data de 30.11.2018”, se arată în raportul întocmit de inspectorii Camerei de Conturi.

Chiar dacă lucrările nu au fost finalizată la data prevăzută, UATM Lugoj nu a calculat executantului, penalități de întârziere de 0,1 % pe zi din prețul contractului, clauză ce se aplică și pentru lucrările parțiale, pe etape de realizare, datorate nerespectării clauzelor contractuale.

“Contractul de lucrări nr. 58701/17.07.2018, pct. 12 sub pct. 12.1; pct. 12: sub pct. 12.1 – În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, la termenele stabilite, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu 0,1% din prețul contractului pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor. Prezenta clauză se aplică și pentru lucrările parțiale, pe etape de realizare …….”, este clauza care ar fi obligat Prim[ria Lugoj s[ aplice aceste penalități.

Valoarea abaterii constatate: suma de 36.356 lei reprezintă penalități de întârziere de 0,1% pe zi pentru lucrările neexecutate în termen, datorate nerespectării clauzelor contractuale.

Reprezentanții Primăriei Lugoj motivează că “nu a calculat executantului penalități de întârziere de 0,1% pe zi pentru lucrările parțiale, apreciind că aceste întârzieri nu se datorau executantului, ci condițiilor meteorologice nefavorabile și imposibilității achitării lucrărilor parțiale executate în luna noiembrie, datorită lipsei prevederilor bugetare pe anul 2019, plata lucrărilor efectuate în luna noiembrie fiind realizată după aprobarea bugetului local pe anul 2019. ”

“Referitor la afirmația că: situația de lucrări care, datorită neconformităților cu realitatea, a fost returnată executantului pentru a o reface” este nefondată, deoarece executantului i-au trebuit aproximativ 6 luni de zile (noiembrie – aprilie) pentru refacerea situației de lucrări”, arată inspectorii Camerei de Conturi.

 

Citiţi mai departe

Lugoj

Clădiri mari scoase pe bandă rulantă la vânzare la Lugoj. Încă un imobil de pe strada Timișorii își caută proprietar

Publicat

în

După ce în ultimele săptămâni Lugojeanul a relatat despre faptul că una dintre clădirile importante ale orașului, clădirea CEC de pe strada Timișorii va fi scoasă la licitație pentru un preț de pornire de 1,5 milioane de euro, acum o altă clădire a orașului a fost scoasă la vânzare de către proprietari.

Clădirea este una mai nouă decât cea în care funcționează momentan sediul local al ANAF. Situată pe strada Timișorii, construcția adăpostește mai multe magazine, apartamente, dar și pizzeria Neon.  

Clădirea este compusă din demisol, parter, etaj 1 și 2, precum și mansardă. Suprafața totală de teren este de 1200 de metri pătrați. Prețul pe care proprietarii îl cer este de 399.000 de euro. Afacerile din Lugoj nu o duc prea bine, chiar și cele cu istorie bogată. O altă afacere, magazinul de piese auto Baldios, a fost de asemenea scoasă la vânzare.

Citiţi mai departe

Lugoj

Prețuri promoționale la operațiile de cataractă și dioptrii, cu cele mai bune cristaline multifocale, la Opticline Dr. Angelescu

Publicat

în

Clinica Opticline Dr Angelescu a fost întotdeauna alături de pacienții care prezintă afecțiuni oftalmologice, cu servicii de cea mai bună calitate și echipamente performante. În perioada aceasta, până pe data de 30 noiembrie, clinicile Opticline Dr Angelescu oferă prețuri absolut excepționale la cea mai selectă gamă de cristaline, respectiv cele multifocale. Prețurile sunt astfel reduse cu 500 lei/ cristalin, ceea ce înseamnă o reducere totală pentru ambii ochi de 1.000 lei.

Cristalinele multifocale sunt cele mai complexe variante ale implantelor artificiale, utilizabile în rezolvarea chirurgicală a afecțiunilor oftalmologice cum sunt cataracta senilă sau asociată cu anumite vicii de refracție sau defecte refractive extreme. Cristalinele multifocale pot oferi independență parțială sau totală față de ochelari, ceea ce înseamnă că pacientul, de cele mai multe ori, nu va mai resimți nevoia de utilizare a ochelarilor. Parametrii tehnologici moderni alături de performanțele deosebite impun un standard înalt de calitate reflectat într-un grad de satisfacție foarte ridicat al pacientului care optează pentru astfel de implant.

Pacientul poate vedea foarte bine după operație, iar efectul se păstrează pe termen lung, materialele biocompatibile ale acestor cristaline multifocale nu prezintă deteriorări nici după un interval prelungit de la implatare. Avantajul alegerii acestui tip de cristalin este furnizat de posibilitatea reducerii viciului de refracție inițial alături de un grad de independență de ochelari. Operația de schimbare de cristalin este foarte rapidă și nedureroasă. Se realizează cu anestezie locală – sub formă de picături, în regim ambulatoriu – nu necesită spitalizare, iar pacientul poate pleca acasă imediat. De obicei, această operație se efectuează separat la cei doi ochi, la distanță de câteva zile, urmată de un control post-operator a doua zi, la 45 zile și 6 luni.

”Ne dorim să ajutăm cât mai mulți pacienți să vadă din nou bine, iar cristalinele multifocale au capacitatea de a oferi pacienților vedere îmbunătățită la orice distanță, reduc dioptiile, practic scad nevoia de ochelari. Sperăm să venim în întâmpinarea pacienților care prezintă cataractă sau defect refractiv (de dioptrii) mare și astfel să permită unui număr cât mai mare de pacienți să beneficieze de aceste tipuri de intervenții. Ne străduim ca astfel de acțiuni să fie cât mai frecvente, pentru că au fost de fiecare dată foarte bine primite de pacienții noștri”, spune dr. Daniel Angelescu.

În clinicile Opticline Dr Angelescu se realizează anual peste 3.000 de astfel de operații pentru înlocuire cristalin. Adusă pe plan local, încă din anul 2016, Clinica Opticline Dr. Angelescu a reușit în doar 3 ani, să devină un reper în domeniul chirurgiei oftalmologice din țară. Doctorii Angelescu, au deschis clinica din Deva din dorința de a veni în sprijinul pacienților din județul Hunedoara, cu servicii și echipamente performante. Ca urmare a solicitărilor numeroase adresate de către pacienții din zona Văii Jiului, a urmat deschiderea celei de-a doua clinici, la Petroșani. În aceste clinici s-au efectuat, în numai 3 ani, câteva mii de intervenții chirurgicale de cataractă, LASER și retină, realizate cu mult profesionalism și aparatură de ultimă generație, cu o satisfacție și o bucurie uriașă resimțită de către pacienți.

 

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite