Connect with us

Social

“Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura “Regele mall-urilor”.

Lugojeanul - Anunturi online

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Primul magazin cu 100% lichidări de stoc, la cele mai mici preţuri, se deschide şi la Lugoj

Publicat

în

Marți, 31 iulie, pe Calea Timișorii Nr 62, (în locul fostului magazin Brithouse) se deschide primul magazin WoW în Lugoj.  Magazinul cu o suprafață de 777 m², își deschide ușile pentru toți cei care doresc să profite de articolele la prețuri de discount, dintr-o gamă vastă de categorii: articole pentru casă și grădină, textile, alimente, jucării.

Lugojeanul - Anunturi online

“Conceptul WoW  pune la dispoziția clientelei un spațiu comercial bine poziționat, atractiv, dar și o listă de produse generoasă în diversitate provenite din suprastocuri, final de colecții sau promoții. Bine de știut este că livrările de noutăți la prețuri avantajoase se fac de două ori pe săptămână.”, ne-au informat reprezentaţii magazinului.

Acesta este al cincilea magazin WoW deschis în România, dupa cele din Arad, Timișoara, Oradea și Sibiu.

Citiţi mai departe

Social

Cât de important e să colectați corect deșeurile de plastic

Publicat

în

Sistemul de colectare a deșeurilor implementat de ADID Timiș și RETIM Ecologic Service SA urmărește colectarea separată a deșeurilor care pot fi reciclate și are câteva reguli simple de selecție. Astfel, fiecare tip de deșeu va ajunge în locul care îi este destinat.

Lugojeanul - Anunturi online

În pubelele galbene sau sacii galbeni se colectează doar deșeurile reciclabile uscate: hârtie și carton (cutii, ambalaje alimentare curate, caiete, cărți, ziare, reviste, etc.), plastic (PET-uri, folie din plastic, pungi și ambalaje din plastic curate, flacoane de șampon, detergent, etc.) și metal (doze din aluminiu, ambalaje tetrapack – cutii de lapte, de tomate, sucuri – conserve, tuburi de alimente, folie de aluminiu curată).

Dintre acestea o importanță deosebită o are colectarea și reciclarea produselor din plastic. Ele sunt obținute din petrol, o resursă naturală limitată. Reciclând produsele și ambalajele din plastic ajutăm la conservarea resurselor naturale de petrol. Poate că e bine de știut că prin reciclarea unei singure sticle din plastic (PET) salvăm energia care ar putea ține aprins un bec timp de 6 ore.

Cel mai răspândit tip de plastic reciclabil este tipul 1 – PET (polietilenă teraftalată), adică sticlele de apă şi răcoritoare, mai nou și de bere, cutiile de medicamente, apă de gură, sticlele de ulei vegetal, caserolele de unică folosinţă şi multe alte containere folosite pentru bunurile de larg consum. Sunt potrivite pentru utilizare, dar nu pentru reutilizare. Și cu atât mai puţin pentru utilizare cu lichide fierbinţi. Odată procesat PET-ul poate deveni fibră sintetică pentru haine de iarnă, saci de dormit, veste de salvare, casete, bare de maşină, sfoară, alte sticle, etc.

O altă categorie răspândită de plastic este tipul 2 – HDPE (polietilenă de înaltă densitate), adică ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru alimente, flacoane pentru produse cosmetice, ambalajul pentru detergenți de rufe sau de vase, lădițe pentru fructe și legume, butoaie și bidoane, tubulatura de la instalațiile pentru transportul apei.

Frecvente au devenit și deșeurile de tip 3 – PVC (clorura de polivinil), adică resturi de la ferestre (termopan), tubulatura pentru coloanele de transport a apei, izolații de cabluri electrice, mobilier ușor, jucării. Acest tip de deșeu din plastic este periculos pentru mediu și dificil de reciclat, cu costuri mari. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

O importantă răspândire a cunoscut și tipul 4 – LDPE (polietilena de joasă densitate), care este utilizată pentru diferite ambalaje, sacoșe și pungi pentru ambalarea alimentelor, flacoane comprimate (pentru produse alimentare), caserole, tăvi pentru alimente.

Ce facem cu gălețile din plastic, ligheanele, coșurile de rufe sau cu bucățile de tubulatură? Acestea sunt deșeuri de tip 5 – PP (polipropilenă), care suferă un proces diferit de reciclare. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Am cumpărat un obiect de uz casnic? El vine ambalat în cutii de carton și este protejat pentru transport cu un alt tip de deșeu: 6 – PS (polistiren). Acesta este dificil de reciclat și este considerat periculos. De aceea nu este acceptat la colectarea curentă. El trebuie supus eliminării prin metode specifice, la agenți economici specializați. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Tipul cel mai periculos de deșeu de plastic este cel marcat cu 7 – OTHER (policarbonat, ABS)! Se utilizează în principal la CD-uri, DVD-uri, echipament de laborator, în industria auto, la carcase pentru produsele electronice și electrocasnice. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Este foarte important să strivim și să pliem cutiile și ambalajele din plastic pentru reducerea volumului pe care îl ocupă în pubele. Se recomandă ca plasticul să fie curat și uscat. Dopul sticlelor de plastic este fabricat dintr-un plastic diferit de plasticul sticlei și din acest motiv se recomandă desfacerea dopului.

Nu intră în categoria deșeurilor reciclabile recipientele care au conținut produse petroliere (ex: ulei de motor), pesticide sau ierbicide. Acestea sunt deșeuri periculoase.

Alegând să colectăm selectiv contribuim la scăderea cererii de materii prime, reducând riscul epuizării resurselor naturale. Totodată reducem consumul de energie, precum și poluarea apei și a aerului.

Programul de colectare a deșeurilor în județul Timiș poate fi consultat pe website-ul www.retim.ro în secțiunea Media.

Citiţi mai departe

Social

S-a stins din viaţă părintele Constantin Târziu, născut la Belinţ, cunoscut ca “preotul românilor de la Paris”

Publicat

în

Preotul Constantin Târziu, fost Rector al Bisericii Ortodoxe Române de la Paris a murit sâmbătă, seara. Părintele Târziu, în vârstă de 64 de ani, suferise în ultimii ani mai multe intervenţii chirurgicale din cauza unor afecţiuni cardiace.

Lugojeanul - Anunturi online

Constantin Târziu este cunoscut ca preotul care a reuşit să obţină de la Statul Francez, Preşedinţia României şi nu în ultimul rând, de la enoriaşii din capitala Franţei sumele necesare pentru reabilitarea bisericii – monument istoric “Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 1374. Restaurarea a primit Premiul III pe ţară din partea Patrimoniului Monumentelor Franceze.

În 2015, Constantin Târziu a revenit acasă, la Belinţ, după 35 de ani petrecuţi la Paris. S-a întors definitiv în casa natală din satul bănăţean, împreună cu soţia sa Catherine, născută chiar la Paris.  Aici a adus o casă veche de peste 100 de ani, din satul maramureşean Petrova, pe care a reabilitat-o. Tot aici şi-a trăit ultimii ani din viaţă, cu mici drumuri în capitala Franţei, acolo unde îşi mai vedea de sănătate.

A fugit de comunişti, dar a rămas un patriot

După ce a terminat Teologia, în 1978, un an de zile Constantin Târziu a stat un an de zile brutar, la Belinţ, iar în 1979 a primit parohia de la Şuştra.

Un an mai târziu, la vârsta de 26 de ani, după mai multe şicane din partea organelor statului, primeşte paşaportul pentru a-şi vizita sora stabilită la Paris, însă după numai câteva zile îi este confiscat şi nu mai poate pleca. Sora sa a intrat în greva foamei la Paris şi doar aşa a primit documentele înapoi şi a putut pleca din ţară.

Părintele Constantin Târziu a ajuns la Paris, unde a cerut azil politic. În Franţa a fost preparator într-un magazin farmaceutic, spălător pe jos şi spalator de geamuri şi a lucrat paznic de noapte la un hotel. A făcut şcoala de comerţ si a ajuns ajutor contabil. În urmă cu câţiva ani, părintele Târziu povestea care a fost traseul său până s-a aşezat la Biserica Românilor din capitala Franţei, de unde a ajutat nenumăraţi români care au fugit de regimul lui Ceauşescu.

”Am fost misionar la Vancouver, în Canada, şi am stat un an şi jumătate în Israel, în rest numai la Biserica exilului românesc. Pentru că atâta timp cât un cetăţean român, basarabean, bucovinean, transnistrean sau din Valea Timocului, poate cere azil în diverse ţări, noi suntem exilaţi împreună cu el pentru a-l ajuta. Am umblat în lumea asta numai în credinţă, în dragoste de ţară şi de popor. De aia pot zice că bănăţeanul îi bănăţean, n-o secat în el vâna aia, tot mai are în el un sâmbure care dă un lăstar. Cât mai este un lăstar, ăla dă roade. De aceea, cei care nu sunt bănăţeni, ne conduc pe noi dar nu sunt în stare de nimic, să se ducă”, spunea în urmă cu câţiva ani preotul Constantin Târziu.

Înmormântarea părintelui Constantin Târziu va avea loc miercuri, 11 iulie, la Paris.

 

 

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: