Connect with us

Social

“Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura “Regele mall-urilor”.

PNL Lugoj

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

1.200 de persoane au plantat o pădure de 17.000 de puieți, la 20 de kilometri de Lugoj

Publicat

în

Luna Pădurii a debutat cu o acțiune mare de împădurire, ce a avut loc, sâmbătă, 16 martie 2019, pe dealul de la Cralovăț, comuna Topolovățu Mare, Timiș. Acțiunea face parte din cadrul iniţiativei naționale de împădurire pe bază de voluntariatPlantăm fapte bune în România.

PNL Lugoj

 Pe o ploaie măruntă, ce a căzut în reprize, aproximativ 1.200 de voluntari au plantat 17.000 de puieți forestieri de cer, frasin, paltin și cireș, pentru a preveni erodarea și alunecarea dealului în timp, dar și pentru a extinde pădurea din zonă. Apreciem efortul tuturor, mai ales pe o astfel de vreme, și mulțumim voluntarilor, unii fideli acțiunii noastre, că nu au renunțat și datorită lor plantația va prinde rădăcini.

Am fost susținuți necondiționat de grupuri de voluntari organizați de la diferite instituții de ordine și siguranță publică, instituții pentru situații de urgență, facultăți, multinaționale, firme, ONG-uri și mai ales simpli cetățeni timișoreni, care au venit în număr foarte mare. Nici ploaia, nici vântul, nici frigul, nu i-a făcut să se răzgândească, nu au cedat nici măcar o clipă. Au avut un singur gând: să planteze.

Reinterăm mulțumirile noastre spre voluntarii din cadrul: Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Banat” al județului Timiș, Jandarmeria Română, Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoara, Facultatea de economie și de Administrare a Afacerilor – UVT, Facultatea de Chimie Biologie – UVT, Flex Romania, Continental Automotive România, Hella România, Mewi, Litens, Daikin, SIXT, UnifiedPost, Wipro, KPMG, Kaufland, Accenture, Cmed Group, BeeSpeed Automatizări, Avery Dennison, Sustainalytics, Artmatch, Sindicat IT, RNSSI, Kathrein România, Infobest România, Autonom, Leman Industry, Kromberg&Schubert, Licos, GEOTIM, ASSEUT, Asociația Little People,  Noua Acropolă” , a declarat Andreia Schneider, coordonator local Timiş.

Asistența tehnică de specialitate a fost asigurată voluntar de ingineri silvici din cadrul Direcției Silvice Timiș.

Organizatorii locali: Asociația ECO CLUB Timișoara, Primăria și Consiliul local al comunei Topolovățu Mare.

Partenerii naționaliJYSK, Bergenbier și Dedeman. Susțin financiar inițiativa: Daikin, FAN Courier, Groupe Renault România, Kaufland, Unicredit Consumer Financing și Unilever.

Proiectul a fost finanțat de către Flex Foundation.

Partenerii și sponsorii locali: Flex Romania, Continental Anvelope Timișoara, Hella Romania, Mewi, Litens, UnifiedPost.

Partener media:  Descoperim România.

Susținători: Asociația Tineri pentru Viață Arad, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor – UVT  (cu sprijinul organizatoric al echipei de voluntari FEAA Verde) și Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie – UVT, GEOTIM, OpenVille, Hotel Casa de la Rosa.

Citiţi mai departe

Social

Verificări în localitățile din zona Lugojului pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin pestă porcină africană

Publicat

în

Peste 1.500 de porci din județul Timiș vor fi verificați în perioada următoare, de medicii veterinari în vederea prevenirii îmbolnăvirilor prin pestă porcină africană. Este vorba de animalele aflate în gospodăriile din zona primului focar de boală depistat în Timiș, la Belinț, arată renașterea.ro

”După 45 de zile de la dezinfecția preliminară, conform Manualului operațional, vom efectua examinarea tuturor porcilor din zona de protecție, termometrizarea lor și recoltarea de probe de sânge. Sunt 537 de porci în zona localității Belinț, 830 la Ohaba Forgaci și 242 la Chizătău. Echipele sunt formate din medici veterinari de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș și medici de liberă practică.

Spre exemplu, la Ohaba Forgaci, echipa este formată din cinci medici oficiali de la DSVSA, șase medici cu liberă practică și alți trei pentru logistică, care se ocupă de dezinfecția persoanelor care intră în gospodării.

În zona de supraveghre, unde sunt localizate și trei ferme Smithfield, vor fi examinați toți porcii. Abia după parcurgerea acestor etape pot fi ridicate restricțiile”, a precizat Cristina Marinela Popa,  director-executiv al DSVSA Timiș, pentru sursa citată.

Specialiștii DSVSA Timiș au identificat, în luna ianuarie, trei focare de pestă porcină africană – unul în Belinț și două la Bârna. Investigațiile au arătat că animalele proveneau de la o persoană din Bihor, fiind cumpărate de un arădean care apoi le-a revândut la Giroc de unde au ajuns la Belinț și Bârna. Porcinele nu erau identificate cu crotalii auriculare şi nici însoţite de documente sanitare veterinare, medicii veterinari din circumscripţiile respective nefiind anunţaţi despre tranzacţiile efectuate, fiind încălcată legislaţia în domeniu.

PNL Lugoj

Citiţi mai departe

Social

Se construiesc case pentru copiii cu dizabilități din centrele de la Lugoj, Gavojdia și Periam

Publicat

în

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Timiș împreună cu Consiliul Județean Timiș vor construi la Lugoj, Gavojdia și Periam mai multe case de tip familial pentru  copiii cu dizabilități. Finanțarea se va face cu fonduri europene prin ADR Vest. În aceste case vor fi mutați copiii din centrele clasice, pentru a putea fi mai bine integrați.

La Lugoj și Gavojdia este vorba de construirea a două case de tip familial, iar la Periam de trei. Vor mai fi extinse și centrele pentru recuperare din Lugoj și Periam, iar la Gavojdia va fi construit un astfel de centru.  

Proiectele pentru Lugoj și Găvojdia, trebuie să fie finalizate în 28 de luni, iar la Periam în 30 de luni.  Suma totală a investiției este de peste 20 de milioane de lei, dintre care peste 12 provin din finanțarea nerambursabilă.

PNL Lugoj

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: