Connect with us

Social

Povestea fascinantă a lugojeanului care a făcut parte 16 ani din Legiunea Străină

Publicat

în

Legiunea Străină este o unitate a armatei Franceze învăluită dintotdeauna într-o  aură de mister. Legendele țesute în jurul acestei instituții militare sunt datorate în general, lipsei de transparență a acțiunilor sale. Ceea ce se știe însă cu siguranță este faptul  că legionarii sunt militari antrenați special pentru a face față celor mai grele situații existente în zonele de conflict. Pregătirea lor profesională, fizică și psihică ne face să-i privim pe acești oameni cu respect. Unul dintre aceștia este și bănăţeanul Cristian Dorin Bot.

PNL Lugoj

De la Institutul de Minerit, la Legiunea Străină

Născut la 1 octombrie 1967 în Bocșa, județul Caraș-Severin, Cristian Dorin Bot, la vârsta de 9 ani se mută împreună cu familia în Lugoj, tatăl lui fiind dintr-o comună din apropierea orașului. După terminarea liceului s-a înscris la Institutul de minerit din Petroșani. Nu s-a regăsit în această specialitate și după un an și s-a orientat spre o altă facultate, la Timișoara. Revoluția din decembrie, ca la majoritatea tinerilor din vremea aceea l-a făcut să-și schimbe planurile de viitor și în anul 1992  plecă în Germania. După aproape doi ani, din cauză că viza de muncă nu i-a mai fost prelungită, se întoarce acasă. După câteva luni, pleacă în Franța și se înscrie în Legiunea Străină.

Fascinat de uniforma militară și animat de un puternic spirit de aventură, alege acest drum, conștient că numai aici va avea posibilitatea unică de a vedea lumea. Motivaţia materială nu era prea convingătoare dar celelalte avantaje compensau cu prisosință acest aspect. Dacă ar fi rămas în țară, posibilitatea de a se realiza era incertă.

În vara anului 1994, tânărul Cristian s-a prezentat la Dijon la un centru de recrutare și a solicitat înrolarea în Legiunea Străină. Candidatura i-a fost admisă și a urmat lungul șir al probelor de admitere. În urma lui se închidea ușa trecutului, deschizându-se cea a viitorului. A fost admis și repartizat la o unitate de încorporare și selecție din Aubanie, o localitate situată la 13 km de Marsilia. Erau aici candidați de pe toate meridianele globului. Toate rasele umane – albi, negri, galbeni.   Candidații erau supuși zilnic la teste medicale, psihologice, de logică sau sportive. Formularele  care trebuiau completate de obicei erau în limba maternă,  dar lui i-au fost date în limba germană, pe motiv că cele în limba română, momentan, lipsesc. Probabil  au vrut să-i testeze cunoștințele în germană, știind că a locuit în Germania aproape doi ani.

După o lună de zile i s-a comunicat că a fost admis. A urmat apoi perioada de instrucție. Patru luni, zi și noapte, un program intensiv de pregătire fizică, psihică și militară au supus la grea încercare pe viitorii legionari . Nu aveau nicio zi liberă. Activitatea era infernală. Marșuri de zi sau de noapte, trageri, cățărări pe stânci, poligoane cu obstacole, traversări de ape și alte probe extenuante  îi mențineau într-o veșnică alertă.

Erau sub o permanentă supraveghere a cadrelor. Cristian devenise o mașină care executa ordine. Dorința de a reuși era așa de mare, încât a trecut cu seninătate peste toate încercările. Oricum, nimeni nu mai putea da înapoi. Perioada aceasta era obligatorie. La șfârșitul ei puteai să te retragi sau să semnezi un contract pe cinci ani, dar până atunci funcționa deviza: Mergi sau crapă!

Plata se făcea în funcţie de cât de riscantă era misiunea

La sfârșitul celor patru luni de instrucție, mulți renunțau la cariera militară. Cristian a depus jurământul și a semnat un contract pe o perioadă de cinci ani. Devenind angajat al Legiunii Străine beneficia acum de un alt statut.  Instruia recruții și aștepta să fie trimis la specializare. După cele patru luni de foc a urmat o altă perioadă de specializare în cele patru discipline la alegere: infanterie, parașutism, geniu și geniu de munte. El a ales infanteria.

Specializarea a făcut-o la Nimes și astepta nerebdător să fie trimis în prima misiune. Erai plătit în funcţie de ceea ce făceai. Mai exact, în funcţie de gradul de risc pe care îl implica locul unde erai trimis. Cel mai mult contau sporurile ataşate salariului. Cele mai căutate erau posturile cu cele mai multe sporuri, însă fiecare era repartizat acolo unde putea face față. Se organizau diferite teste şi primeai doar domeniul pentru care aveai pregătirea necesară. Niciodată nu se discutau implicațiile politice ale acțiunii și nici cele morale. În cele din urmă a sosit și ziua cea mare. Unitatea a fost chemată în sprijinul trupelor ONU.

   ,,Pregătirea a fost scurtată din cauza evenimentelor din ex-Iugoslavia, unde am fost trimiși în sprijinul trupelor ONU. Dezintegrarea Iugoslaviei s-a produs deosebit de violent. Aici ne-am trezit în plin război. Într-o seară s-a dat alarma și am pornit spre Srebenica unde sârbii atacaseră localitatea. Aveam de parcurs aproximativ 200 de km. Dimineața când am ajuns acolo, măcelul încetase iar familiile au cules deja morții. Ici și colo mai zăreai câte un cadavru ciuruit de gloanțe. O mică parte din noi ne-am cantonat într-o vale, între cele două tabere beligerante, restul au ocupat alte dispozitive. Noaptea a urmat un atac furibund între sârbi și bosnieci. Era iadul pe pământ. Cerul era luminat de trasoare, de parcă erupea un vulcan. Nu se trăgea asupra noastră, dar situația putea degenera. Am deschis și noi un foc de intimidare spre dealul din dreapta, trăgând mult deasupra lor, dar nici nu cred că au sesizat acest lucru. Spre dimineață ne-au sosit ajutoare, dar focul încetase demult. Acesta a fost botezul focului. Războiul din ex- Iugoslavia cu ororile lui va rămâne mereu viu în amintirea mea“, povestește Cristian Bot

După primii cinci ani mulți se retrag din sistem de aceea se fac mereu înrolări.  Efectivul acestei armate este de aproximativ opt mii de militari și el trebuie menținut. Contractele celor care doresc să rămână se prelungesc la cerere, perioada limită fiind de 15 ani, după care te poți pensiona.

Misiuni în întreaga lume

Cristian  a rămas în Legiune 16 ani. În toată această perioadă a traversat continente și oceane spre obiectvele unde avea de îndeplinit diferite misiuni. A fost în Bosnia, în câteva insule din Polinezia Franceză, unde Franța are baze militare, iar legionarii trebuiau să le asigure securitatea, în Republica Djibouti, când s-a declanșat conflictul cu Etiopia, în Coasta de Fildeș când câteva triburi au declanșat o lovitură militară menită să-l alunge pe președintele pro-francez în Kosovo  și în alte multe locuri în care se declanșau acțiuni mai mult sau mai puțin secrete.

O misiune mai deosebită a executat în Mururoa, insulă unde Franța a testat bomba atomică în subteran între anii 1966 și 1996. Galeriile erau astupate cu clopote imense de beton dar trebuiau păzite de turiștii prea curioși care ar fi dorit să intre în catacombe. Gradul de radiație era în limita admisă dar legionarii dinaintea lor, care au păzit zona au avut serioase probleme de sănătate. Cristian spune că un militar din Legiune nu stă doar în tranșee și trage cu arma. Legiunea Străină nu este o unitate de asalt menită să cucerească, ea intervine doar acolo unde pacea și democrația este amenințată.

În anul 2010, după 16 ani de activitate Cristian Bot se retrage din activitatea militară. A mai rămas în Franța  până în anul 2014 apoi s-a întors în țară, desigur un alt om, cu o altă viziune despre viață și cu o altă percepere a realității înconjurătoare.  Actualmente trăiește la Lugoj, este căsătorit cu Mirela și au împreună o fată de zece ani, pe nume Hannah.

După două decenii de pribegie prin lumea largă, în bărbatul matur de astăzi nu se mai regăsește nimic din tânărul de odinioară.

„Personal nu mă simt schimbat dar cu siguranță că sunt un alt om. Cei 16 ani petrecuți în Legiune au fost cei mai frumoși ani din viața mea. Am văzut locuri minunate, am participat la evenimente deosebite și am întâlnit oameni excepționali. Acum trăiesc sub codul onoarei, bazat pe o disciplină riguroasă, bucurându-mă de familia mea”, mai spune Cristian Bot.

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Ministerul Sănătății a împărțit banii pentru Timiș. Tomograful din Lugoj nu este finanțat

Publicat

în

Bianca Gavrilita, in vizita la Lugoj sa-l anunte pe Francisc Boldea ca a vorbit cu Ministrul Sănătății și a obținut finanțarea pentru tomograf

Printr-un comunicat transmis presei, de același deputat care săptămâna trecută a anunțat că a vorbit cu Ministrul Sănătății și Lugojul a fost prins cu o finanțare pentru un computer tomograf, sunt făcute publice spitalele din Timiș care primesc bani în acest an. Spitalul din Lugoj lipsește de pe această listă (vezi comunicatul mai jos).

PNL Lugoj

Săptămâna trecută, la ședința pentru aprobarea bugetului local, primarul Francisc Boldea și consilierii PSD&ALDE au refuzat să aloce bani pentru achiziția tomografului. Liberalii au cerut alocarea sumei necesare de la bugetul local, însă amendamentul a fost respins.  Motivul a fost tocmai promisiunea deputatei Bianca Gavriliță.

Contactat de Lugojeanul.ro, primarul Francisc Boldea susține în continuarea că Lugojul o să primească banii pentru tomograf. Nu știe însă, de ce la finanațările pe acest an Lugojul nu este trecut. “Eu nu știu de acest comunicat. Nu am apucat să vorbesc cu doamna deputat. Când o să am informații noi, o să vă anunț”, a declarat Francisc Boldea, pentru Lugojeanul.ro.

Mai jos, comunicatul deputatei Bianca Gavriliță, cea care s-a lăudat că a obținut banii pentru tomograful din Lugoj

MINISTERUL SANATATII ALOCA 23 DE MILIOANE DE LEI

PENTRU SPITALELE DIN TIMIS

 

Guvernul Romaniei si Partidul Social Democrat demonstreaza inca o data ca isi respecta promisiunile. Ministerul Sanatatii a alocat astazi 10 milioane de lei pentru finalizarea lucrarilor de investitii la Spitalul de Copii Louis Turcanu din Timisoara. Repartizarea fondurilor a fost aprobata in comisia de lucru a ministerului.

In urma vizitei facute la mijlocul lunii ianuarie, la Timisoara, ministrul Sorina Pintea a promis ca va da banii necesari finalizarii lucrarilor la noul spital.

Mai ramane acum, insa, ca si Primaria Timisoara sa se tina de promisiunea facuta conducerii ministerului, iar banii ce sunt prevazuti in bugetul local pe 2019 sa si fie dati pentru lucrarile ce se realizeaza in prezent la cea mai importanta unitate sanitara pentru ingrijirea copiilor din vestul Romaniei. Practic, un prim spital regional modern pentru copii.

Iata ca promisiunile facute de Partidul Social Democrat se indeplinesc. In urma discutiilor cu reprezentantii Ministerului Sanatatii, am reusit sa atragem banii necesari finalizarii constructiei Spitalului de Copii Louis Turcanu. Obtinerea fondurilor pentru investitia la noua cladire a fost una dintre prioritatile mandatului meu de parlamentar. De asemenea, am inteles ca si consiliul local va vota in zilele urmatoare alocarea de bani pentru continuarea lucrarilor la ceea ce va fi, spun eu, o unitate medicala de elita. Este important ca, in sfarsit, s-a inteles ca Spitalul Louis Turcanu este o prioritate, nu doar locala, ci si regionala, pentru ca pacientii care ajung sa fie tratati aici vin din toata regiunea de vest si chiar de mai departe.

Timisoara avea mare nevoie de un asemenea spital. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie la noul corp de cladire, sunt convinsa ca Ministerul Sanatatii va aloca si banii necesari pentru dotarea unitatii sanitare cu aparatura si echipamente medicale de ultima generatie”, spune deputatul PSD de Timis Bianca Gavrilita.

In plus, tot prin alocare directa, alte doua unitati sanitare vor primi in acest an bani pentru dotare cu aparatura medicala. Este vorba de Spitalul de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Victor Babes din Timisoara, caruia i s-au alocat aproape 10 milioane de lei pentru achizitia de aparatura medicala moderna, si de unitatea sanitara din Faget, care va primi tot in acest an 2,3 milioane de lei pentru dotari cu echipamente medicale.

 

DEPUTAT BIANCA GAVRILITA

                                                                                               PSD TIMIS

 

 

 

Citiţi mai departe

Social

Se deschid orăşelele gonflabile din Parcul George Enescu şi Concordia

Publicat

în

Sâmbătă, 20 aprilie, de la ora 11, reprezentanţii administraţiei locale vor deschide orăşelele gonflabile din Parcul “George Enescu” şi de la fosta “Concordia”. Primarul Francisc Boldea spune că la deschidere vor fi aceleaşi gonflabile, însă la începutul verii vor mai fi achiziţionate şi altele.

PNL Lugoj

“Au fost curăţate şi spălate cele vechi şi vor fi puse în funcţiune. Vrem să mai cumpărăm şi altele, noi, în acest an. Dar va mai dura puţin pentru că nu am avut bugetul aprobat. Intrarea va fi gratuită la fel ca în fiecare an. Am reuşit să obţinem o prelungire de cinci ani, de la Mitropolitul Ioan al Banatului, pentru zona în care a funcţionat fosta grădină de vară <<Concordia>>. Plătim în fiecare lună o chirie de 1400 de lei”, a spus primarul Lugojului.

 

 

Citiţi mai departe

Social

Un mare investitor german cumpără o firmă din Lugoj. Nemții au planuri mari

Publicat

în


Un mare investitor german cumpără o firmă importantă din Lugoj în aceste zile. Weidmüller, un grup german care a avut o cifră de afaceri de 823 de milioane de euro în 2018, achiziționează firma LC Electronics de la Lugoj. Concernul are peste 4.900 de angajați la nivel mondial.

PNL Lugoj

Compania lugojeană deținută de Ioan și Vasile Covaci și-a început activitatea în anul 1994. Fabrica produce module electronice și a avut 130 de angajați și o cifră de afaceri de 7,4 milioane de lei în 2017. Cei de la Weidmüller, firmă fondată în 1850, sunt lideri de piață în domeniul conectivității și automatizării. Firma are sediul central la Detmold, Germania. Nemții aveau deja o fabrică în Baia Mare, unde lucrează peste 800 de angajați. Acest investitor este prezent pe piața din România încă din 1997.

Nemții vor să extindă capacitatea de producție a fabricii din Lugoj, urmând să crească și numărul de angajați ai firmei. LC Electronic are în prezent o echipă de peste 200 de angajaţi. Aceștia au o vastă experienţă în dome­niul producţiei de componente şi sub­an­sambluri pentru industria electronică şi electrotehnică. Suprafaţa de pro­ducţie a fabricii este de circa 3.300 de metri pătrați.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: