Connect with us

Cultură

“Năfrămuţele” pe care le luau bănăţenii pe front să le poarte noroc, expuse la Muzeul de Istorie din Lugoj

Publicat

în

„100 de năfrămuțe. Ia centenară” aşa se numeşte expoziţia, care va fi vernisată joi, la ora 17.00, la Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj. Evenimentul face parte dintr-un proiect naţional, care se desfăşoară în judeţele Timiş, Cluj, Maramureş, Galaţi, Mureş şi Dolj.
Directorul Muzeului de Istorie din Lugoj, Daciana Vuia, ne-a oferit mai multe detalii. “Titlul expoziţiei se leagă de năfrămuţele care erau oferite de fete, tinerilor care plecau pe front, în primul război mondial. Cu această năfrămuţă personalizată, cusută în colţuri cu motive florale şi giometrice, dar cu iniţialele numelui ei şi a lui, pleca feciorul în armată sau la cătănie, sau la bătaie, cum spuneau în limbaj dialectal bănăţenii”, ne-a declarat Daciana Vuia.
Replicile  năfrămuțelor, care vor fi expuse, sunt cusute de elevele care învata în clasele de industrie textila și pielărie la Colegiului Tehnic „Valeriu Braniste” din oraş “Elevii şcolii noastre au realizat aproximativ 90 de năfrămuţe, manual, cu punct în cruce şi punctul drug, după modele preluate de pe câteva piese de la muzeul din Lugoj”, ne-a spus Ileana Teslevici, una dintre coordonatoarele proiectului.
Pe lângă năfrămuţe, la expozitia organizată de Ziua Iei, vor mai fi expuse şi costume populare, vechi de peste un secol, purtate de ţăranii din Banat la marea sărbătoare naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, aşa cum demonstrează fotografiile de epocă.  

Lugojeanul - Anunturi online

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Lugojeanul Gelu Stan împlineşte 80 de ani. O viaţă dedicată folclorului bănăţean

Publicat

în

Profesorul, dirijorul şi muzicologul Gelu Stan împlineşte luni, 9 iulie, 80 de ani. Muzica i-a fost alături de când se ştie, provenind dintr-o familie de muzicieni lugojeni. Ansamblul profesionist “Banatul” l-a consacrat în viaţa folclorică. Timp de 20 de ani a dirijat profesioniştii bănăţeni şi nu numai. Din 1990 realizează emisiuni la Radio Timişoara, iar colegii săi i-au dedicat o ediţie specială a emisiunii “Din suflet pentru tine”, luni, 9 iulie, după ştirile de la ora 9:00.

Lugojeanul - Anunturi online

Gelu Stan a făcut primii paşi în muzică la Lugoj, unde s-a şi născut în 1938, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Constantin era avocat, iar mama sa, Cornelia a fost profesoară de muzică. Tatăl său a fost arestat și dus la canal, unde a și murit, în anul 1953. Gelu Stan nu a fost primit la Liceul „Coriolan Brediceanu”, pentru că nu avea origini sănătoase şi aşa a ajuns la Școala Medie Tehnică Hidraulică. Din cauza unor probleme cu inima, și a unui reumatism poliartricular a reuşit să obţină de la minister transferul înapoi la Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu”. Unul din modelele sale a fost unchiul său, Dimitrie Stan, artist emerit, care era directorul Școlii Populare de Artă din Lugoj, datorită căruia a făcut primii paşi muzică. A cântat de la 18 ani, până la 24 în Corul Vidu. Tot în aceea perioadă a început să cânte la vioară, chitară și facă actorie.

Probelemele sale au continuat şi la facultate. Nu a fost primit la Conservatorul din Bucureşti. Într-un interviu pentru ziarul Timişoara, Gelu Stan povestea acest episod.

“În momentul în care am terminat liceul, vechea poveste, cu dosarul, nu am mai avut loc la nici o facultate. Am avut, din nou, probleme. Prima dată, la Conservatorul din București, unde se primea pe bază de acte, însă, nu am fost primit. În aceste condiții, mi-am continuat activitatea în Lugoj. N-am fost primit în serviciu, mama a fost dată afară din învățământ, sora mea a fost dată afară de la Conservatorul de la Cluj Napoca, chiar în timpul examenelor de admitere. Se întâmpla imediat după ce tata a fost arestat. Sora mea a urmat apoi Politehnica din Timișoara, facultatea de chimie industrială, pierzându-și urma, să zic așa. Se întâmpla în 1958, ultima dată când am mai dat la Conservator. Mi-a spus secretarul de acolo care îl cunoscuse pe tatăl meu: Gelule, nu mai da. Momentan nu pot să rezolv nimic. Mie îmi vine o scrisoare de la Lugoj – nu a vrut să-mi spună de la cine – și pe care trebuie să o arăt, nu pot să o pun în sertar. N-am încotro, pentru că pe urmă o încurc eu. Pe baza aceste scrisori, nu ai cum să intrii momentan. Atunci am și renunțat, am continuat activitatea în Lugoj, la ansamblu, la clasa de canto, unde cântam operă, cu toate că vocea mea nu era tocmai extraordinară. Am cântat și muzică ușoară, și operă, la clasa de canto a Școlii Populare de Artă.

La Lugoj era un Teatru popular, cu Luchescu, cu Vali Sprânceană, Eugen Gangan. Am avut niște spectacole extraordinare. În 1960 a fost prima bienală de teatru „Ion Luca Caragiale”. Am ajuns în finală, la București. Anica Costin Șerbănescu a fost regizoare atunci la Lugoj. Am trecut de faza interjudețeană cu piesa „Lângă poarta Brandenburg”, de Erik Maria Remarque, și a venit Taub, de la Teatrul German din Timișoara, plecat apoi în Germania, și ne-a mai corectat ceva. Așa am luat locul întâi pe țară. Eu am avut un rol secundar și am primit premiul special pentru acel rol. Acolo m-a văzut maestrul Costache Antoniu, m-a chemat la el și m-a întrebat dacă nu vreau să vin la teatru. I-am spus că aș veni, dar că nu sunt sigur din cauza situației mele. Mi-a răspuns că nu îl interesează, că ei au nevoie de talente. Fizicul și talentul dumitale sunt pentru teatru, mi-a spus. Am răspuns afirmativ. Examenele se dădeau în toamnă. M-am pregătit pentru teatru. Un alt unchi al meu, doctorul Plauchitiu din Lugoj, era prieten foarte bun cu Colea Răutu, care era secretar de partid la Institutul de Teatru „Ion Luca Caragiale” din București. I-a dat un telefon și i-a povestit de mine, că vin să dau la teatru, dar am niște probleme și că voi merge să mă consult cu el. Am ajuns la Colea Răutu, m-a ascultat și mi-a zis: Tinere, eu îți spun sincer că nu ai șanse. Nu te-am ascultat ce poți, am aflat ce-ai făcut, dar la noi e și mai strict. I-am spus că și la Conservator e la fel. Dar, mi-a zis să încercăm. M-am dus și m-am înscris. Erau trei liste pe care se scria cu trei culori de cerneală: roșu – pentru copiii care aveau părinți colectiviști și muncitori, „origine sănătoasă”; albastru – pentru oamenii, să le spun așa, obișnuiți, care nu ridicat probleme; negru – cei care ridicau probleme. Eu am fost pe lista scrisă cu cerneală neagră. Am zis să mă prezint, totuși. M-am prezentat, dar totul a fost un chix…

M-am întors la Lugoj. Eu am terminat liceul în 1955 și în toți anii care au urmat am făcut fel de fel de lucruri pentru a putea să o ajut și pe mama. Am încărcat cărămizi noaptea în gară, de la Fabrica „Mondial”; altădată era nevoie de oameni în perioada de vaccinare a găinilor și mergeam prin cotețele oamenilor. Eram însă la o vârstă la care aceste lucruri nu le-am considerat tragice. Apoi, la Cooperație aveau nevoie, când se făceau inventarele pe sate, de oameni plătiți cu ziua. Mă duceam și la această muncă. Era o treabă mai domnească, acolo eram șef…

Am încercat și muncă fizică, dar m-a pus la pat. Am mers la săpat cu ziua pe Dealul Viilor din Lugoj. Se plătea 25 de lei pe zi. Erau bani atunci. Mi-am zis să merg, deși în viața mea nu am ținut o sapă în mână. Trei zile am fost cu temperatură, cu palmele numai sânge, și n-am primit nici cei 25 de lei…

Un alt unchi de-al meu era președintele Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT) pe raionul Lugoj. Aveau o consfătuire ce urma să se țină la Lugoj și au creat un post de așa-zis secretar care să se ocupe de această treabă. Așa că 11 luni am fost secretar ASIT. Acolo m-am împrietenit cu profesorul Achimescu. El era secretarul general al asociației pe regiunea Banat.

Apoi, timp de un an, am fost magazioner la magazia întreprinderii „Mondial”. Am cărat și cărămizi acolo, dar m-am obișnuit… De acolo am trecut magazioner la secția sanitară a raionului Lugoj. Funcționa în clădirea în care acum este Liceul de Muzică”, povesteşte lugojeanul.

Abia în 1962 este primit la Facultatea de Muzică a noului înfiinţat Institut Pedagogic din Timişoara. După facultate este primit şi la Conservator.

Mai multe despre cariera lugojeanului Gelu Stan, puteţi să citiţi în interviul din ziarul Timişoara aici.

După o carieră bogată şi la această frumoasă vârstă, îi spunem şi noi la mulţi ani lugojeanului Gelu Stan.

 

Citiţi mai departe

Cultură

Începe un festival simbol pentru Lugoj. Participă coruri din România și încă patru țări

Publicat

în

Festivalul Coral Internațional “Ion Vidu, ediția a – XXIII – a, va avea loc la Teatrul Municipal din Lugoj, în perioada 22-24 iunie 2018, în organizarea Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, cu sprijinul Primăria Municipiul Lugoj, Consiliul Local Lugoj și Consiliul Județean Timiș. Directorul festivalului este Tudor Trăila, iar director artistic Lucian Onița.

Lugojeanul - Anunturi online

Ediţia din acest an se va bucura de una dintre cele mai bogate participări internaționale, fiind invitate să concerteze pe scena festivalului, alături de formații din România, coruri din patru țări europene: Bulgaria, Polonia, Ungaria și Serbia. Prezența concertistică a festivalului va fi completată de patru coruri din țară, din Timișoara, Jimbolia, Călărași și, firește, Lugoj.

În cei 48 de ani de la înființare, Festivalul ”Ion Vidu” s-a bucurat de prezenţa a numeroase şi valoroase formații corale din Franţa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Japonia şi România, fiind totodată un excepțional ambasador al culturii și artei lugojene și românești în lume. Începând cu anul 1970, bienal, festivalul omagiază personalitatea marelui compozitor şi dirijor Ion Vidu.

Programul festivalului

Vineri, 22 iunie 2018, ora 18.00

COLOCVIU. EXPOZITIE DOCUMENTARA, LANSARE DE CARTE:
Constantin-T. STAN: George ENESCU. Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii, ediția a II-a.
Prezintă: prof. univ. dr. Elena CHIRCEV, conf. univ. dr. Laura MANOLACHE, prof. Simion DĂNILĂ Coordonator proiect si moderator: Constantin-T. STAN

CONCERT VOCAL-INSTRUMENTAL:
Andrei BECHERU vioară, Alexandru MOŢ – pian, Ana-llinca PFEIFFER – pian, Eusebiu-Thomas FLOREA – pian, prof. Dumitru PALAGNIUC – flaut, prof. Raluca MICLAUŞ – pian, prof. Andreea FLOREA pian, prof. Lavinia FURDUI vioară, Evelyn BORDEA – vioară.

ÎSI DAU CONCURSUL:
Aura TWAROWSKA – mezzosoprană, lect. univ. dr. Cristina-Alina MĂLĂNCIOIU – vioară, lect. univ. dr. loana Mia IUGA – soprană, lect. univ. dr. Silviana CIRDU pian, lect. univ. dr. Simona NEGRU soprană, asist. univ. drd. Victor-Andrei PĂRĂU – pian, Alexandru MANOLACHE – pian.

INVITAȚI DE ONOARE:
prof. univ. dr. Elena CHIRCEV, prof. unlv. dr. Dumitru JOMPAN, conf. univ. dr. Laura MANOLACHE, lect. univ. dr. GabrieI MALANCIOIU, prof. Simion DĂNILĂ, dr. lonel BOTA, Simona STOIŢA.

Sâmbătă, 23 iunie 2018, ora 11.00

SALA DE CONSILIU A TEATRULUI MUNICIPAL “TRAIAN GROZAVESCU”
SIMPOZION: MUZICA CORALĂ ÎN CONTEXTUL ACTUAL. ÎNTÂLNIRE A DIRIJORILOR DE COR DIN FESTIVAL

Sâmbătă, 23 iunie 2018, ora 18.00

CUVÂNT DE SALUT:
prof. ing. Francisc Boldea – Primarul Municipiului Lugoj

CONCERTE ÎN FESTIVAL:
Corul Mixt „dr. Gyorgy Mihalka” din Mako – Ungaria, Dirijor: Ildiko Gilinger
Corala Bărbătească Ortodoxă „Epifania” din Timișoara, Dirijor: Florin-Nicolae Şincari
Corul Mixt „Pannonica” din Zrenjanin Serbia, Dirijor: Zorica Kozlovacki
Corul „Camerata Danubii” din Călărași, Dirijor: Diana Vieru Burlescu
Corul Mixt „Slavej” din Harmanli – Bulgaria, Dirijor: Mladen Stanev
Corul Mixt „Floris” din Jimbolia, Dirijor: losif Todea
Corul „Echo Gorczanskie” din Nowy Targ – Polonia, Dirijor: Piotr Augustyn
Corul „Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj Dirijor: Lucian Oniţa

Prezentatori: Clistina VELICI şi Constantin ILIE

Duminică, 24 iunie, ora 12.00

CATEDRALA GRECO CATOLLCA LUGOJ
CONCERT DE MUZICĂ RELIGIOASĂ
Corul „Echo Gorczanskie” din Nowy Targ – Polonia, Dirijor: Piotr Augustyn

 

Citiţi mai departe

Cultură

Clubul Rotary editează o carte de istorie a Lugojului. Va fi distribuită gratuit în şcoli

Publicat

în

Foto Aurel Jurubiţa

Lugojul va avea o carte de istorie. Proiectul aparţine lugojenilor din Clubul Rotary şi a demarat de 1 iunie, anul acesta, cu o strângere de fonduri pentru editarea şi publicarea acestei cărţi.

Lugojeanul - Anunturi online

Acţiunea a avut loc, pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor din Lugoj, sub titlul  „Banatul – Țara de la capătul țării” şi a avut ca temă „tradițiile și obiceiurile bunicilor”. Seara, membrii Rotary s-au întâlnit la o masă festivă unde au făcut donaţii în sprijinul acestui proiect.

Autorul cărţii este tânărul istoric Oliver Gaidoş, angajat al Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj.

“Acest proiect, în care am fost cooptat, constă în editarea unei cărţi de istorie locală, care se adresează tinerei generaţii. În primul rând, vrem să facem cunoscută istoria Lugojului celor mai tineri şi aici mă refer la momente importante din istoria oraşului. Nu este o carte pentru copii, dar va fi accesibilă şi copiilor.  Este o carte care va fi foarte frumos editată şi cu fotografii de epocă. Va apărea în termen de aproximativ un an şi jumătate”, a declarat autorul.

Cartea va purta titlul “Istoria Lugojului în imagini și povestiri” şi va fi distribuită gratuit în şcolile din Lugoj.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: