Connect with us


Lugoj

Mami, mami, Ambrus il taie pe Grivei!

Publicat

în

ioan ambrus pnl lugojPrincipalul contracandidat al lui Boldea, Ioan Ambrus, si-a taiat craca de sub picioare. Poate ultima sansa a PNL-ului pentru scaunul de primar al Lugojului (asta daca nu se intampla un miracol) s-a dus pe apa sambetei, dupa ce candidatul a spus ce crede el pe bune despre o problema serioasa. Fapt ce la PSD nu se prea intampla, partidul fiind cunoscut ca avand un filtru pentru orice cuvant scos pe gurile membrilor sai.

Ce a spus Ambrus asa de grav ca a intors tot electoratul, pana si o parte din cel PNL-ist, impotriva lui? A spus ca el ar fi de acord cu eutanasierea cainilor maidanezi ca o solutie la disparitia lor completa de pe drumuri. Greseala? La Lugoj sunt caini vagabonzi, e adevarat si, desi sunt de acord cu Ambrus cu faptul că viata si siguranta cetateanului e mai importanta decat cea a unui caine, nu avem destui caini pe strazi pentru o asemenea afirmatie, la „curatatorie” cu patrupedele boschetare.

Daca eram intr-un oras in care existau 300, 500, 1000 de caini pe strazi, cred ca lumea era cu Ambrus si acesta avea „verde” la eutanasiat caini dupa cum credea mai bine. Lugojul fiind insa un oras in care cainii pe strazi exista, dar nu in numar exagerat de mare, afirmatia a suparat iubitorii de catei, publicul amator sau profesionist in „pet loving” si asa mai departe.

Eu nu sunt PNL-ist (desi mi s-a oferit un post), nu sunt PSD-ist (desi mi s-au oferit doua posturi), insa nu pot sa nu ma intreb cati dintre cei care l-au injurat pe Ambrus in comentarii pe site sau pe Facebook au crescut un caine la viata lor? Cati au adoptat un caine maidanez, ca vorbim de maidanezi aici, nu de caini cumparati de pe OLX cu 300 de parai? Cati se lasa muscati de un maidanez, doar ca sa arate ca pot trai si cu ei pe strazi, decat sa ii vada eutanasiati?

Eu sigur nu ma numar printre acei oameni si, daca ar fi sa aleg intre a pune un caine in adapost si a-l lasa sa chinuie acolo alaturi de alti 100 de caini nespalati si infometati si a-l eutanasia, mai ales daca este batran si nu are sanse de a fi adoptat, cred ca cel mai uman lucru ar fi ca acel caine sa fie scapat de suferinta si sa fie „put down”, lucru de altfel practicat in tarile dezvoltate.

Altfel, se pot intampla doua lucruri: ori ramane in adapost si moare, cel mai probabil sfasiat de alti caini, ori revine pe strada si ataca populatia, lucru la fel de grav. Poate ca Ambrus si-a redus sansele la scaunul de primar, gura sloboda fiind un pacat in cazul de fata, insa inainte sa latram la luna si sa facem ca niste copii de gradinita pe internet, cred ca mai bine ne-am pune pe labute si ne-am scarpina in cap. Indicat ar fi sa vedem cum am reactiona intr-o situatie delicata, in care personajele principale suntem noi, o haita de maidanezi flamanzi, o ora tarzie si o alee intunecata in oricare cartier al Lugojului…

2 Comments

2 Comments

  1. Ionut

    4 martie 2016 at 10:12

    Nimeni nu pune 100 de maidanezi la un loc si incep sa se sfasie intre ei.In adaposturi stau grupati,dar nici intr-un caz nu sunt pusi la un loc atatia.Lugojul nu are poate in total 150 de maidanezi.Din ce stiu sunt 2 adaposturi, unul e in Lugoj si celalalt langa Tapia.Asa cum sunt bani in toate orasele de investit in tampenii si lucruri nefolositoare asa se pot gasi bani si pt aceste animale.Trendu asta de eutanasiere vine de la Robu,un caracter rupt din paginile lui Caragiale.
    Faptu ca Ambrus si-a dat drumul la gura e dreptul lui si un lucru bun pt ca spune ce gandeste…dar exista si reversul medaliei,nu crezi?Daca singura solutie a ta e pur si simplu sa ii eutanasiezi fara sa cauti nici o solutie sau macar sa incerci ceva spune multe despre tine ca om.Daca oamenii refuza sa plateasca impozitul la primarie ce facem cu ei? (e extrema comparatia,stiu)
    Tot timpul poti sa gasesti o solutie buna si nici intr-un caz una asa radicala.Imi e clar ca Ambrus nu o sa fie loial orasului la fel cum o sa ii fie loial un maidanez dansului niciodata.
    Ps Nu votez

  2. mary

    7 martie 2016 at 19:38

    e un criminal-nu avem nevoie de un asa primar

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

VIDEO Povestea lui Dan Haica, omul care și-a transformat barul în „Colțul de Cultură” al Lugojului

Publicat

în

Lugojeanul.ro continuă campania prin care vă prezintă “Lugojenii cu care România se mândreşte”. În următoarea perioadă, Lugojeanul vă va prezenta laureaţii Galei Premiilor Lugojene – Premiile “Josif Constantin Drăgan”, într-un demers jurnalistic menit să dezvăluie cine sunt, cum gândesc și cum au ajuns la statutul pe care îl au astăzi.

Dan Haica este lugojean de peste 30 de ani. A ajuns aici ca inginer constructor, detașat temporar din Timișoara, pe o funcție de conducere. La Lugoj l-a prins Revoluția și în contextul evenimentelor de atunci a fost numit viceprimar. La sfârșitul mandatului a ales să se retragă din politică și viața publică. A rămas la statutul de om de afaceri. English Pub-ul care, în ultimii ani, a devenit un pol al evenimentelor culturale din oraș a fost inițial o afacere de suflet.

Fin cunoscător al muzicii, Dan Haica și-a dorit un loc în care să poată asculta ce își dorește, nu l-a conceput ca un spațiu pentru evenimente culturale. Printr-o frumoasă colaborare cu Ștefan Katona, un reper al cunoștințelor muzicale de gen, se formează aici un club de jazz. Sugestia înființării lui a venit din partea maestrului Constantin Răducanu, care a avut de altfel și prima expoziție de pictură la Colțul de Cultură de la English Pub. Așa s-a deschis seria evenimentelor culturale, locația reușind sa monopolizeze în scurt timp mare parte din evenimentele culturale ale orașului.

„Eu fiind mare amator de jazz și existând un club de jazz, un reputat club condus de Ștefan Katona pe vremuri, la un moment dat s-a gândit să predea ștafeta și la sugestia pictorului Constantin Răducan care era un membru al clubului s-a mutat acest club de jazz aici. După aceea am început să chemăm formații să cânte, Răducanu a propus să facă și o expoziție, de aici s-a început cu partea de artă vizuală, Henrieta Szabo, directoarea bibliotecii care și ea face parte din clubul nostru a sugerat câteva lansări de carte cu nume cunoscute și așa fiecare și-a adus aportul. Eu am început cu partea de muzică și acum mă ocup în general de partea muzicală, restul am ca să zic așa consilieri, prietenii mei consilierii pe toate direcțiile inclusiv pe pictură, pe carte, care mă ajută tot timpul”, povestește Dan Haica

Au expus în cei 10 ani ai Colțului de Cultură, printre alții artiștii Viorel Toma, Ștefan Pelmuș, Suzana Fântânaru, Petru Galiș, Sorin Nicodim, Eugen Keri, Mihai Olteanu. Dan Haica este selectiv, spune, i-a vrut pe cei mai buni dar nu a spus nu artiștilor din noua generație, pe care îi sprijină: Flora Răducan, Rafael Mateiaș, Laura Pokker, Viorica Buga, Adrian Sandu, Adrian Sabău sau Lucia Kola. Faptul că Silviu Orăvițan, care a expus în marile galerii de artă ale lumii, a ales English Pub-ul pentru singura expoziție într-un spațiu neconvențional rămâne un argument decisiv în demersul său. Prieteni vechi ai amfitrionului, Dan Buruleanu, Mihai Zegrea, Lucian Ionică, Valentina Sarosi, fotografi cu recunoaștere națională și internatională au prezentat artă fotografică, iar Ioan T. Morar, Radu Paraschivescu, Mircea Mihăieș, Adriana Babeți, Robert Șerban, Marius Ghilezan, Marius Chivu, Cornel Ungureanu, Adriana Cârcu, Andrei Ruse și Nina Ceranu au ales să își lanseze aici cărțile. Bega Blues Band, JazzyBit, Marius Dobra Band, Maria Hojda, Horia Crișovan, dar și artiști din SUA, Canada, Austria, Serbia, Ungaria, Franța(doar Cedric Henriot Trio, câștigător de premiu Emmy spune totul). Așa s-a ajuns la o medie de 50 de evenimente pe an și un public constant la care Dan Haica ține.

„Știți foate bine, cultura e consumatoare de bani, nu generatoare de bani și mi-am dorit un loc în care să mă simt eu bine și să-mi găsesc prieteni de un anumit nivel, pentru că și muzica și arta și cărțile pe care le lansăm aici evident că triază lumea care vine. Și atunci am avut norocul să întâlnesc oameni excepționali din Lugoj pentru că fără ei, deși nu am făcut-o pentru ei, fără ei nu o puteam face. Asta e de fapt esența și mulțumirile mele”, spune Haica

Cea mai mare apreciere pe care i-a făcut-o cineva lui Dan Haica pentru al său Colț de Cultură? Cea făcută de Ingo Glass, artist plastic de talie internațională, „Coltul de Cultură de la English Pub este un «Cabaret Voltaire» al României”.

 

 

 

Citiţi mai departe

Lugoj

Prima zăpadă a provocat și primul accident din zona Lugojului în noul an

Publicat

în

Prima zăpadă din zona Lugojului din acest an a cauzat și primul accident rutier, în a doua zi a noului an. S-a întâmplat pe drumul ce leagă Lugojul de satul Hezeriș aparținător de comuna Coșteiu. Joi dimineața, după ce un strat subțire de zăpadă s-a depus pe drumul județean dintre centura ocolitoare și Hezeriș, o șoferiță care circula pe șosea nu a adaptat viteza la condițiile de drum.

Într-un moment de neatenție, șoferița a tras prea tare de volan într-o curbă. După ce a pierdut controlul volanului, mașina pe care o conducea s-a răsturnat în șanț. Ceilalți șoferi i-au sărit în ajutor conducătoarei auto, sunând totodată la 112. La fața locului au sosit imediat un echipaj de la descarcerare și o autospecială SMURD.

Femeia a fost scoasă din mașină și transportată la spital. Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili exact modul în care s-a produs accidentul.

sursa foto: ISU Timiș

Citiţi mai departe

Lugoj

Camera de Conturi a descoperit de ce nu se finalizează lucrările la timp în Lugoj. Ce nu face Primăria

Publicat

în

Una dintre abaterile descoperite de inspectorii Camerei de Conturi în controlul efectuat la Primăria Lugoj este legată de termenele privind finalizarea lucrărilor contractate de anumite firme. Este vorba despre faptul că Primăria Lugoj nu respectă clauzele contractuale și nu aplică penalități de întârziere. Cazul concret este la un contract de reparare a trotuarelor din Lugoj, semnat cu firma SC Compact SRL.

“Echipa de audit constată faptul că, a fost încheiat Contractul de lucrări nr. 58701/17.07.2018 între UATM Lugoj în calitate de achizitor și SC Compact SRL în calitate de executant, având ca obiect: ”Reparare trotuare prin asfaltare (Lot 2)”. Prețul contractului: 862.969,73 lei (fără TVA), la care se adaugă: 163.964,25 lei (TVA). Valoarea totală fiind de: 1.026.933,98 lei (cu TVA). Termenul de execuție a lucrărilor este de 4 luni de la data primirii ordinului administrativ de începere a lucrărilor. Conform Ordinului de începere a lucrărilor nr. 60127/23.07.2018 (anexa nr. 3) a fost stabilită data de 30.07.2018 pentru începerea lucrărilor, respectiv până la data de 30.11.2018”, se arată în raportul întocmit de inspectorii Camerei de Conturi.

Chiar dacă lucrările nu au fost finalizată la data prevăzută, UATM Lugoj nu a calculat executantului, penalități de întârziere de 0,1 % pe zi din prețul contractului, clauză ce se aplică și pentru lucrările parțiale, pe etape de realizare, datorate nerespectării clauzelor contractuale.

“Contractul de lucrări nr. 58701/17.07.2018, pct. 12 sub pct. 12.1; pct. 12: sub pct. 12.1 – În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, la termenele stabilite, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu 0,1% din prețul contractului pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor. Prezenta clauză se aplică și pentru lucrările parțiale, pe etape de realizare …….”, este clauza care ar fi obligat Prim[ria Lugoj s[ aplice aceste penalități.

Valoarea abaterii constatate: suma de 36.356 lei reprezintă penalități de întârziere de 0,1% pe zi pentru lucrările neexecutate în termen, datorate nerespectării clauzelor contractuale.

Reprezentanții Primăriei Lugoj motivează că “nu a calculat executantului penalități de întârziere de 0,1% pe zi pentru lucrările parțiale, apreciind că aceste întârzieri nu se datorau executantului, ci condițiilor meteorologice nefavorabile și imposibilității achitării lucrărilor parțiale executate în luna noiembrie, datorită lipsei prevederilor bugetare pe anul 2019, plata lucrărilor efectuate în luna noiembrie fiind realizată după aprobarea bugetului local pe anul 2019. ”

“Referitor la afirmația că: situația de lucrări care, datorită neconformităților cu realitatea, a fost returnată executantului pentru a o reface” este nefondată, deoarece executantului i-au trebuit aproximativ 6 luni de zile (noiembrie – aprilie) pentru refacerea situației de lucrări”, arată inspectorii Camerei de Conturi.

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite