Connect with us

Administrație

Lugojul s-a dezghetat de la sine

Publicat

în

gheata-strazi-lugoj-13Natura l-a inghetat si tot natura l-a dezghetat. Ma refer la Lugoj, orasul cu 40 de mii de locuitori si cu strazi si trotuare inghetate pana sambata seara, dupa aproape o saptamana de ninsori si vreme rece. N-au intervenit peste tot autoritatile, ca daca interveneau, Lugojul se dezgheta complet artificial, cu ajutor mecanic, omenesc. Lumea a dat zi de zi mesaje pe Facebook sau pe unde a putut cu plangeri ca strazile sunt inghetate, trotuarele sunt poleite si asa mai departe.

Si totusi, nimeni nu a sunat la autoritati. Niciun apel la Salprest sau Meridian, firmele care se ocupa cu deszapezirea aleilor si strazilor din municipiu. Au avut probleme, au injurat, au bagat si scos, dar nu au sunat sa ceara explicatii, ajutor sau sa sesizeze o zona impracticabila. Din comoditate, din cauza ca nu stiau ca pot face asta sau poate pur si simplu pentru ca nu credeau ca, daca suna, vor si capata ajutor.

Chiar daca s-au invatat sa acuze in stanga si in dreapta, ceea ce e bine, pentru ca pana la urma e normal sa avem pretentii pe banii nostri, oamenii inca nu se folosesc de posibilitatea de a depune plangeri. Asa ca Lugojul s-a dezghetat treptat, in mare sambata, dupa ce temperaturile au crescut pana pe la 8 grade si a mai si plouat, fapt ce a creat o mazga urata pe unde a mai fost zapada si a curatat de la sine trotuarele care aratau ca un imens si interminabil patinaor.

Asadar pe viitor, dragi lugojeni si locuitori ai oricarui oras din tara, daca nu va convine ceva, daca va supara zapada necuratata, o cladire care sta sa cada sau un angajat al „sfatului” care nu-si face treaba, sunati si reclamati.

Poate fi benefic, iar daca nu, macar ati incercat.

Citiţi mai departe
1 Comment

1 Comment

  1. Indy

    19 ianuarie 2015 at 09:46

    Ma scuzati scriu si eu dupa ce a trecut totul dar sincer Lugojul a ajuns sa fie populat de tarani puturosi! Cati si-au curatat zapada din fata casei? Toti asteapta sa vina autoritatile sa le curete zapada… ! Pacat ca nu se dau amanzi si atunci n-ar mai exista trotuare inghetate pe care sa-ti rupi gatul!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Când se deschide bazinul acoperit al Lugojului. Anunțul primăriei după inaugurarea ștrandului municipal

Publicat

în

La mai bine de 7 ani de la începerea lucrărilor și după mai multe inaugurări “de ochii lumii”, ștrandul din Lugoj se deschide începând cu acest weekend pentru public. Administrația locală a făcut un anunț și despre un alt punct de interes din oraș.

În afară de ștrand, primarul Francisc Boldea a ținut să vorbească despre bazinul acoperit, un alt obiectiv de investiții ridicat și lăsat cu lacătul pe ușă pentru ani buni. Acesta a precizat că bazinul se va deschide în această toamnă, la finalul sezonului cald, întocmai pentru a putea fi folosit de către lugojeni toamna și iarna.

“De luni încolo ne apucăm de bazin. Bazinul acoperit la 1 octombrie vrem să fie deschis. Mai avem 5% de făcut”, a declarat pentru Lugojeanul.ro Francisc Boldea, primarul din Lugoj.

Bazinul acoperit a fost inaugurat cu surle și trâmbițe înainte de alegeri în 2016, însă a rămas doar o piesă de mobilier urban de atunci și până astăzi.

Citiţi mai departe

Administrație

Plătești pentru cât gunoi arunci! Ce înseamnă de fapt plata la volum

Publicat

în

ADID Timiș împreună cu RETIM Ecologic Service SA doresc să informeze persoanele fizice (gospodării și asociații de locatari) despre implementarea în următoarea perioadă a unui nou sistem de colectare și de calcul al facturii pentru salubritate, în funcție de volum.

Până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un tarif fix per persoană și fără să se țină cont de cantitatea totală de deșeuri colectată.

Acest sistem de calcul va fi schimbat ca urmare a adoptării Ordonanței de Urgență 74 din luna iulie 2018, prin care se solicită implementarea unor instrumente economice care să ajute România să atingă țintele de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri depozitate în deponiile ecologice, ținte stabilite de legislația Uniunii Europene și agreate ca obiective ale Româniaei pentru anul 2020.

Primul instrument este taxa de depozitare. Orice tonă de deșeuri care ajunge să fie depozitată duce la plata către Fondul pentru Mediu a unei taxe de depozitare (actualmente redenumită contribuția pentru economia circulară) care este de 30 de lei per tonă în anul 2019 și care va crește la 80 de lei per tonă în anul 2020. Scopul acestei taxe este să crească costul depozitării. În conformitate cu legea acest cost se reflectă în toate tarifele de gestionare a deșeurilor inclusiv în tariful plătit de cetățeni, rolul ei fiind să dea un semnal că deșeurile costă și să inducă către cetățean comportamente precum evitarea generării de deșeuri, reutilizarea ambalajelor și creșterea gradului de reciclare a deșeurilor, având ca scop final reducerea cantităților depozitate. Această taxă este în vigoare din ianuarie 2019 și este deja reflectată în tariful plătit de utilizator.

„Plătește pentru cât arunci„, este un alt instrument economic care țintește tot înspre conștientizarea populației cu privire la faptul că deșeurile costă având de asemenea ca obiectiv inducerea acelorași comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate.

Sistemul de colectare existent a pus la dispoziția utilizatorilor o capacitate excedentară nevoilor acestora, inducând un comportament contrar celui dorit. În acest moment, în medie, gospodăriile individuale (case) din județul Timiș depozitează în pubela destinată deșeurilor reziduale de cel puțin 7 ori mai multe deșeuri decât plătesc și colectează de 2-3 ori mai puțin deșeuri reciclabile decât au fost prognozate.

Capacitatea excedentară se datorează deopotrivă frecvenței de colectare ridicate și a volumului mare al recipientelor de colectare puse la dispoziție. Astfel, în zona de case, o colectare care presupune golirea pubelei negre, pentru deșeuri reziduale, de 240l, de două ori pe săptămână în mediul urban sau o colectare a pubelei de 120l o dată pe săptămână în mediul rural, este mult mai mare decât nevoia reală a cetățenilor. Mesajul implicit care se transmite este că în pubela neagră se poate depozita oricât și orice, întrucât există loc.

Astfel, în acest recipient destinat exclusiv deșeurilor reziduale ( = deșeuri biodegradabile de tipul resturilor alimentare din gospodărie și alte resturi nereciclabile) își găsesc în mod frecvent loc și deșeurile reciclabile care ar trebui sa fie colectate separat în pubela sau sacul galben, deșeuri din construcții, deșeuri vegetale și chiar deșeuri voluminoase care nu ar trebui depozitate în pubele.

Pentru a schimba acest comportament este nevoie de reducerea capacității de colectare a cetățenilor și tarifarea diferențiată a celor două tipuri de deșeuri (reziduale și reciclabile).

Acest lucru se va realiza prin reducerea frecvenței de colectare și prin punerea la dispoziția utilizatorilor a unei game variate de recipiente, introducând în sistemul de colectare și recipiente de dimensiuni mici cum ar fi pubela de 60l și cea de 80l. Astfel, în oraș, frecvența de colectare a deșeurilor reziduale va fi redusă de la 2 colectări la 1 colectare pe săptămână, gospodăriile putând să opteze pentru recipientele de 60l, 80l, 120l și 240l în funcție de cantitatea efectiv generată de fiecare gospodărie. De exemplu, pentru o gospodărie de 2 persoane ar trebui sa fie suficientă o pubelă de 60l, iar pentru o gospodărie de 4 persoane cel mult o pubelă de 120l colectată o dată pe săptămână.

Tarifele de colectare vor fi stabilite în lei per recipient/ lună fiind influențate de frecvența de colectare și de volumul recipientelor. De asemenea, vor fi introduse tarife diferențiate pentru deșeurile reziduale și deșeurile reciclabile (pubela sau sacul galben), tariful de colectare per mc fiind de 4 ori mai mic pentru deșeurile reciclabile decât cel pentru deșeurile reziduale.

Noul sistem de colectare și tarifare este unul simplu de înțeles și de administrat întrucât presupune ca cetățenii să opteze pentru recipientul de deșeuri reziduale care se potrivește cel mai bine cantității de deșeuri reziduale generate, plătind abonamentul aferent. Pentru a oferi flexibilitatea necesară, utilizatorilor pot suplimenta capacitatea de depozitare în caz de nevoie prin achiziționarea sacilor preplătiți (costul colectării este plătit la momentul achiziționării sacului).

În ceea ce privește colectarea deșeurilor reciclabile va exista un abonament lunar care include colectarea în zona urbană a unui sac de 120l pe săptămână, iar în zona rurală a unui sac de 120l la două săptămâni. Pentru a preveni utilizarea în alte scopuri a sacilor galbeni și totodată pentru a reflecta instrumentul plătește pentru cât arunci, există posibilitatea ca utilizatorii să achiziționeze saci preplătiți în aceeași manieră ca sacii preplătiți pentru deșeuri reziduale.

Și în cazul asociațiilor de proprietari facturarea se va face in funcție de volumul de deșeuri colectate fiind necesar să solicite dotarea cu recipientele necesare pentru a evita depozitarea deșeurilor în afara recipientelor.

Pentru toate categoriile de utilizatori colectarea se va face doar din recipentele înregistrate în evidența operatorului de colectare. Nu vor fi colectate deșeurile depozitate lângă pubele sau în recipiente neînregistrate. Legea prevede sancțiuni aplicate deopotrivă de către operator și autoritățile publice pentru nerespectarea regulilor de colectare selectivă și pentru abandonarea deșeurilor.

Pentru a plăti mai puțin pentru factura de salubrizare, ADID Timiș împreună cu RETIM Ecologic Service SA le recomandă cetățenilor să evite risipa de alimente, să colecteze separat deșeurile reciclabile (care reprezintă 60-70% din totalul volumulului deșeurilor generate) și să nu depoziteze alte tipuri de deșeuri decât cele reziduale în pubela neagră (este interzisă depozitarea unor deșeuri precum deșeuri voluminoase, deșeuri verzi sau deșeuri din construcții în pubela neagră). De asemenea, strivirea deșeurilor reciclabile, care reprezintă majoritatea ambalajelor din gospodărie, economisește spațiu în recipientul galben.

Tarifele vor fi comunicate în perioada imediat următoare, după ce Consiliul Director al ADID Timiș le va aproba.

 

 

Citiţi mai departe

Administrație

PNL cere scoaterea jocurilor de noroc din Lugoj, prin hotărârea Consiliului Local

Publicat

în

pacanele-jocuridenoroc-lugojLugojul, mai ales centrul orașului, s-a umplut în ultimii ani de spații care găzduiesc societăți care au ca profil jocurile de noroc. De la fostul restaurant “Dacia”, un reper în istoria Lugojului, până la alte zeci de locații unde astăzi funcționează pariuri sportive sau jocuri de noroc.

Nu toată lumea vede cu ochi buni acest tip de afaceri. PNL Lugoj a anunțat că va depune în Consiliul Local un proiect de hotărâre pentru ca aceste spații să nu mai poată funcționa la o anumită distanță de unitățile școlare, de lăcașe de cult și de instituții publice.

“Local, nu putem interzice o activitate, atâta timp cât legile în vigoare permit desfășurarea acesteia. Însă, local, ne putem proteja cetățenii de răul pe care această activitate îl produce societății – sute de familii sunt afectate, iar fenomenul infracțional din Lugoj găsește teren fertil în această activitate.

Astfel, putem interzice desfășurarea acestor activități în perimetre în care sunt vizibile zilnic copiilor, ori în perimetre ce protejează lacașurile de cult, ori în apropierea instituțiilor publice.

Cine vrea să se <<distreze>> în acest mod, o poate face și în afara orașului, eventual chiar în actualul extravilan, fără ca aceste stabilimente să-și mai poată atrage clienții și prin poziționarea lor strategică, în cele mai circulate zone ale orașului.

Vom propune Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care să reglementăm, local, amplasarea unor astfel de stabilimente, astfel încât ele să nu mai facă rău comunității noastre”, arată Claudiu Alexandru Buciu, președintele PNL Lugoj.

Citiţi mai departe

Cele mai citite