Connect with us

Cultură

Lugojeanul Gelu Stan împlineşte 80 de ani. O viaţă dedicată folclorului bănăţean

Publicat

în

Profesorul, dirijorul şi muzicologul Gelu Stan împlineşte luni, 9 iulie, 80 de ani. Muzica i-a fost alături de când se ştie, provenind dintr-o familie de muzicieni lugojeni. Ansamblul profesionist “Banatul” l-a consacrat în viaţa folclorică. Timp de 20 de ani a dirijat profesioniştii bănăţeni şi nu numai. Din 1990 realizează emisiuni la Radio Timişoara, iar colegii săi i-au dedicat o ediţie specială a emisiunii “Din suflet pentru tine”, luni, 9 iulie, după ştirile de la ora 9:00.

Gelu Stan a făcut primii paşi în muzică la Lugoj, unde s-a şi născut în 1938, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Constantin era avocat, iar mama sa, Cornelia a fost profesoară de muzică. Tatăl său a fost arestat și dus la canal, unde a și murit, în anul 1953. Gelu Stan nu a fost primit la Liceul „Coriolan Brediceanu”, pentru că nu avea origini sănătoase şi aşa a ajuns la Școala Medie Tehnică Hidraulică. Din cauza unor probleme cu inima, și a unui reumatism poliartricular a reuşit să obţină de la minister transferul înapoi la Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu”. Unul din modelele sale a fost unchiul său, Dimitrie Stan, artist emerit, care era directorul Școlii Populare de Artă din Lugoj, datorită căruia a făcut primii paşi muzică. A cântat de la 18 ani, până la 24 în Corul Vidu. Tot în aceea perioadă a început să cânte la vioară, chitară și facă actorie.

Probelemele sale au continuat şi la facultate. Nu a fost primit la Conservatorul din Bucureşti. Într-un interviu pentru ziarul Timişoara, Gelu Stan povestea acest episod.

“În momentul în care am terminat liceul, vechea poveste, cu dosarul, nu am mai avut loc la nici o facultate. Am avut, din nou, probleme. Prima dată, la Conservatorul din București, unde se primea pe bază de acte, însă, nu am fost primit. În aceste condiții, mi-am continuat activitatea în Lugoj. N-am fost primit în serviciu, mama a fost dată afară din învățământ, sora mea a fost dată afară de la Conservatorul de la Cluj Napoca, chiar în timpul examenelor de admitere. Se întâmpla imediat după ce tata a fost arestat. Sora mea a urmat apoi Politehnica din Timișoara, facultatea de chimie industrială, pierzându-și urma, să zic așa. Se întâmpla în 1958, ultima dată când am mai dat la Conservator. Mi-a spus secretarul de acolo care îl cunoscuse pe tatăl meu: Gelule, nu mai da. Momentan nu pot să rezolv nimic. Mie îmi vine o scrisoare de la Lugoj – nu a vrut să-mi spună de la cine – și pe care trebuie să o arăt, nu pot să o pun în sertar. N-am încotro, pentru că pe urmă o încurc eu. Pe baza aceste scrisori, nu ai cum să intrii momentan. Atunci am și renunțat, am continuat activitatea în Lugoj, la ansamblu, la clasa de canto, unde cântam operă, cu toate că vocea mea nu era tocmai extraordinară. Am cântat și muzică ușoară, și operă, la clasa de canto a Școlii Populare de Artă.

La Lugoj era un Teatru popular, cu Luchescu, cu Vali Sprânceană, Eugen Gangan. Am avut niște spectacole extraordinare. În 1960 a fost prima bienală de teatru „Ion Luca Caragiale”. Am ajuns în finală, la București. Anica Costin Șerbănescu a fost regizoare atunci la Lugoj. Am trecut de faza interjudețeană cu piesa „Lângă poarta Brandenburg”, de Erik Maria Remarque, și a venit Taub, de la Teatrul German din Timișoara, plecat apoi în Germania, și ne-a mai corectat ceva. Așa am luat locul întâi pe țară. Eu am avut un rol secundar și am primit premiul special pentru acel rol. Acolo m-a văzut maestrul Costache Antoniu, m-a chemat la el și m-a întrebat dacă nu vreau să vin la teatru. I-am spus că aș veni, dar că nu sunt sigur din cauza situației mele. Mi-a răspuns că nu îl interesează, că ei au nevoie de talente. Fizicul și talentul dumitale sunt pentru teatru, mi-a spus. Am răspuns afirmativ. Examenele se dădeau în toamnă. M-am pregătit pentru teatru. Un alt unchi al meu, doctorul Plauchitiu din Lugoj, era prieten foarte bun cu Colea Răutu, care era secretar de partid la Institutul de Teatru „Ion Luca Caragiale” din București. I-a dat un telefon și i-a povestit de mine, că vin să dau la teatru, dar am niște probleme și că voi merge să mă consult cu el. Am ajuns la Colea Răutu, m-a ascultat și mi-a zis: Tinere, eu îți spun sincer că nu ai șanse. Nu te-am ascultat ce poți, am aflat ce-ai făcut, dar la noi e și mai strict. I-am spus că și la Conservator e la fel. Dar, mi-a zis să încercăm. M-am dus și m-am înscris. Erau trei liste pe care se scria cu trei culori de cerneală: roșu – pentru copiii care aveau părinți colectiviști și muncitori, „origine sănătoasă”; albastru – pentru oamenii, să le spun așa, obișnuiți, care nu ridicat probleme; negru – cei care ridicau probleme. Eu am fost pe lista scrisă cu cerneală neagră. Am zis să mă prezint, totuși. M-am prezentat, dar totul a fost un chix…

M-am întors la Lugoj. Eu am terminat liceul în 1955 și în toți anii care au urmat am făcut fel de fel de lucruri pentru a putea să o ajut și pe mama. Am încărcat cărămizi noaptea în gară, de la Fabrica „Mondial”; altădată era nevoie de oameni în perioada de vaccinare a găinilor și mergeam prin cotețele oamenilor. Eram însă la o vârstă la care aceste lucruri nu le-am considerat tragice. Apoi, la Cooperație aveau nevoie, când se făceau inventarele pe sate, de oameni plătiți cu ziua. Mă duceam și la această muncă. Era o treabă mai domnească, acolo eram șef…

Am încercat și muncă fizică, dar m-a pus la pat. Am mers la săpat cu ziua pe Dealul Viilor din Lugoj. Se plătea 25 de lei pe zi. Erau bani atunci. Mi-am zis să merg, deși în viața mea nu am ținut o sapă în mână. Trei zile am fost cu temperatură, cu palmele numai sânge, și n-am primit nici cei 25 de lei…

Un alt unchi de-al meu era președintele Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT) pe raionul Lugoj. Aveau o consfătuire ce urma să se țină la Lugoj și au creat un post de așa-zis secretar care să se ocupe de această treabă. Așa că 11 luni am fost secretar ASIT. Acolo m-am împrietenit cu profesorul Achimescu. El era secretarul general al asociației pe regiunea Banat.

Apoi, timp de un an, am fost magazioner la magazia întreprinderii „Mondial”. Am cărat și cărămizi acolo, dar m-am obișnuit… De acolo am trecut magazioner la secția sanitară a raionului Lugoj. Funcționa în clădirea în care acum este Liceul de Muzică”, povesteşte lugojeanul.

Abia în 1962 este primit la Facultatea de Muzică a noului înfiinţat Institut Pedagogic din Timişoara. După facultate este primit şi la Conservator.

Mai multe despre cariera lugojeanului Gelu Stan, puteţi să citiţi în interviul din ziarul Timişoara aici.

După o carieră bogată şi la această frumoasă vârstă, îi spunem şi noi la mulţi ani lugojeanului Gelu Stan.

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Corul Ion Vidu, invitat la una dintre cele mai importante manifestări festivaliere din România

Publicat

în

În perioada 21 – 23 iunie 2019, Corul „Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de Lucian Oniţa, va participa la prestigiosul Festival Internațional de Muzică Corală și Instrumentală ,,D.G. Kiriac”, ediția a XXVII-a.
În cadrul acestui manifestări, unul dintre cele mai importante din țară, organizate de Consiliul Județean Argeș și Centrul Cultural Județean Argeș, renumitul cor lugojean va reprezenta artistic municipiul Lugoj și Banatul, prin susținerea a două concerte.

Primul concert va avea loc vineri, 21 iunie, începând cu ora 18.oo, în cadrul Galei de concerte de muzică universală, ce se va desfășura în Sala ,,Lumina”, din Pitești, iar cel de al doilea concert, prezentat în cadrul secțiunii de muzică sacră, va avea loc duminică, 23 iunie, de la ora 11.oo, în cunoscuta Mănăstire Curtea de Argeș.

Repertoriul coralei lugojene va fi unul de înaltă ținută, alcătuit din piese ale unor renumiți compozitori români, precum Anton Pann, George Musicescu, Gheorghe Popescu-Brănești, Alexandru Pașcanu, Ioan D. Chirescu, Gavriil Musicescu și, bineînțeles, Dumitru Georgescu Kiriak.

Soliștii coralei lugojene vor fi sopranele Ioana Mia Iuga și Maria Virginia Onița și baritonul Samuel Constantin.
Tot în cadrul acestui eveniment, delegația artistică lugojeană va participa la adunarea generală anuală a Asociației Naționale Corale din România, care va avea loc sâmbătă, 22 iunie, ora 10.oo, în Sala ,,Lumina” a Centrului Cultural Județean Argeș, sub prezidiul maestrului Voicu Enăchescu, președinte și al doamnei Alina Pârvulescu, secretar general.

Citiţi mai departe

Cultură

Douăzeci de autoturisme retro româneşti şi poloneze ajung la Lugoj, în caravana GO Romania

Publicat

în

caravana-go-romania-transfagarasan-2017Astăzi, 11 iunie în jurul orei 13.00, sosește la Lugoj caravana automobilistică „GO Romania!”.  Evenimentul este organizat de Ambasada României la Varşovia şi Camera bilaterală de comerţ şi industrie polono-română în perioada 7-18 iunie 2019.

Proiectul  a ajuns în acest an la cea de-a treia ediție. Ediţiile precedente au presupus refacerea de către un grup de circa 20 de autoturisme istorice Dacia şi Polski Fiat (aproximativ 40 de participanţi) a itinerariului parcurs de turiştii polonezi spre Delta Dunării şi litoralul Mării Negre, în anii ’70 – ’80.

În acest an, 20 de autoturisme retro româneşti şi poloneze (Warszawa, Polonez, Polski Fiat, Nysa, Syrena, Dacia şi Oltcit, produse în perioada 1950-1989) se vor deplasa pe itinerariul Cracovia – Satu Mare – Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Caransebeş – Drobeta Turnu Severin – Craiova şi retur, constituindu-se astfel, într-un eveniment de promovare a „Via Carpatia”, proiect rutier regional inclus în lista de priorităţi convenite la Bucureşti, la 17-18 septembrie 2018, în cadrul Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M).

Acest proiect inedit se înscrie în eforturile de consolidare a vizibilităţii şi atractivităţii României pe piaţa poloneză de turism.

La Lugoj, după ora 13.00 , autoturismele de epocă vor face un tur al orașului și vor staționa apoi pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor, unde vor putea fi admirate de lugojeni.

Grupul de participanți la caravană va fi primit la ora 14.00, la Cinematograful „Bela Lugosi” de către prof. ing. Francisc Boldea, Primarul Municipiului Lugoj.

 

Citiţi mai departe

Cultură

Paradă militară la Lugoj, de Ziua Eroilor

Publicat

în

Joi, 6 iunie, cu ocazia Zilei Eroilor, Primăria Municipiului Lugoj şi Batalionul 183 Artilerie „Gen. Ion Dragalina” în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor – Lugoj,  organizează manifestări, de omagiere a militarilor care și-au dat viața pe câmpurile de luptă pentru libertate și patrie.

Cu începere de la ora 12.00 la Monumentul Eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial („Alfa şi Omega”) din Piaţa J. C. Drăgan se vor desfăşura evenimente comemorative, ceremonial religios si militar, depuneri de coroane iar în încheiere va avealoc defilarea militarilor de la Batalionul 183 Artilerie „Gen. Ion Dragalina”.

Manifestările vor continua la Monumentul Eroilor din Cimitirul Ortodox unde are loc de asmenea un ceremonial religios şi militar şi depuneri de coroane.

Sunt invitați să participe oficialităţi locale, reprezentanţii partidelor politice, consilieri locali, reprezentanţi ai instituţiilor din oraş și cadre militare.

Citiţi mai departe

Cele mai citite