Connect with us

Cultură

Lugojeanul Gelu Stan împlineşte 80 de ani. O viaţă dedicată folclorului bănăţean

Publicat

în

Profesorul, dirijorul şi muzicologul Gelu Stan împlineşte luni, 9 iulie, 80 de ani. Muzica i-a fost alături de când se ştie, provenind dintr-o familie de muzicieni lugojeni. Ansamblul profesionist “Banatul” l-a consacrat în viaţa folclorică. Timp de 20 de ani a dirijat profesioniştii bănăţeni şi nu numai. Din 1990 realizează emisiuni la Radio Timişoara, iar colegii săi i-au dedicat o ediţie specială a emisiunii “Din suflet pentru tine”, luni, 9 iulie, după ştirile de la ora 9:00.

PNL Lugoj

Gelu Stan a făcut primii paşi în muzică la Lugoj, unde s-a şi născut în 1938, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Constantin era avocat, iar mama sa, Cornelia a fost profesoară de muzică. Tatăl său a fost arestat și dus la canal, unde a și murit, în anul 1953. Gelu Stan nu a fost primit la Liceul „Coriolan Brediceanu”, pentru că nu avea origini sănătoase şi aşa a ajuns la Școala Medie Tehnică Hidraulică. Din cauza unor probleme cu inima, și a unui reumatism poliartricular a reuşit să obţină de la minister transferul înapoi la Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu”. Unul din modelele sale a fost unchiul său, Dimitrie Stan, artist emerit, care era directorul Școlii Populare de Artă din Lugoj, datorită căruia a făcut primii paşi muzică. A cântat de la 18 ani, până la 24 în Corul Vidu. Tot în aceea perioadă a început să cânte la vioară, chitară și facă actorie.

Probelemele sale au continuat şi la facultate. Nu a fost primit la Conservatorul din Bucureşti. Într-un interviu pentru ziarul Timişoara, Gelu Stan povestea acest episod.

“În momentul în care am terminat liceul, vechea poveste, cu dosarul, nu am mai avut loc la nici o facultate. Am avut, din nou, probleme. Prima dată, la Conservatorul din București, unde se primea pe bază de acte, însă, nu am fost primit. În aceste condiții, mi-am continuat activitatea în Lugoj. N-am fost primit în serviciu, mama a fost dată afară din învățământ, sora mea a fost dată afară de la Conservatorul de la Cluj Napoca, chiar în timpul examenelor de admitere. Se întâmpla imediat după ce tata a fost arestat. Sora mea a urmat apoi Politehnica din Timișoara, facultatea de chimie industrială, pierzându-și urma, să zic așa. Se întâmpla în 1958, ultima dată când am mai dat la Conservator. Mi-a spus secretarul de acolo care îl cunoscuse pe tatăl meu: Gelule, nu mai da. Momentan nu pot să rezolv nimic. Mie îmi vine o scrisoare de la Lugoj – nu a vrut să-mi spună de la cine – și pe care trebuie să o arăt, nu pot să o pun în sertar. N-am încotro, pentru că pe urmă o încurc eu. Pe baza aceste scrisori, nu ai cum să intrii momentan. Atunci am și renunțat, am continuat activitatea în Lugoj, la ansamblu, la clasa de canto, unde cântam operă, cu toate că vocea mea nu era tocmai extraordinară. Am cântat și muzică ușoară, și operă, la clasa de canto a Școlii Populare de Artă.

La Lugoj era un Teatru popular, cu Luchescu, cu Vali Sprânceană, Eugen Gangan. Am avut niște spectacole extraordinare. În 1960 a fost prima bienală de teatru „Ion Luca Caragiale”. Am ajuns în finală, la București. Anica Costin Șerbănescu a fost regizoare atunci la Lugoj. Am trecut de faza interjudețeană cu piesa „Lângă poarta Brandenburg”, de Erik Maria Remarque, și a venit Taub, de la Teatrul German din Timișoara, plecat apoi în Germania, și ne-a mai corectat ceva. Așa am luat locul întâi pe țară. Eu am avut un rol secundar și am primit premiul special pentru acel rol. Acolo m-a văzut maestrul Costache Antoniu, m-a chemat la el și m-a întrebat dacă nu vreau să vin la teatru. I-am spus că aș veni, dar că nu sunt sigur din cauza situației mele. Mi-a răspuns că nu îl interesează, că ei au nevoie de talente. Fizicul și talentul dumitale sunt pentru teatru, mi-a spus. Am răspuns afirmativ. Examenele se dădeau în toamnă. M-am pregătit pentru teatru. Un alt unchi al meu, doctorul Plauchitiu din Lugoj, era prieten foarte bun cu Colea Răutu, care era secretar de partid la Institutul de Teatru „Ion Luca Caragiale” din București. I-a dat un telefon și i-a povestit de mine, că vin să dau la teatru, dar am niște probleme și că voi merge să mă consult cu el. Am ajuns la Colea Răutu, m-a ascultat și mi-a zis: Tinere, eu îți spun sincer că nu ai șanse. Nu te-am ascultat ce poți, am aflat ce-ai făcut, dar la noi e și mai strict. I-am spus că și la Conservator e la fel. Dar, mi-a zis să încercăm. M-am dus și m-am înscris. Erau trei liste pe care se scria cu trei culori de cerneală: roșu – pentru copiii care aveau părinți colectiviști și muncitori, „origine sănătoasă”; albastru – pentru oamenii, să le spun așa, obișnuiți, care nu ridicat probleme; negru – cei care ridicau probleme. Eu am fost pe lista scrisă cu cerneală neagră. Am zis să mă prezint, totuși. M-am prezentat, dar totul a fost un chix…

M-am întors la Lugoj. Eu am terminat liceul în 1955 și în toți anii care au urmat am făcut fel de fel de lucruri pentru a putea să o ajut și pe mama. Am încărcat cărămizi noaptea în gară, de la Fabrica „Mondial”; altădată era nevoie de oameni în perioada de vaccinare a găinilor și mergeam prin cotețele oamenilor. Eram însă la o vârstă la care aceste lucruri nu le-am considerat tragice. Apoi, la Cooperație aveau nevoie, când se făceau inventarele pe sate, de oameni plătiți cu ziua. Mă duceam și la această muncă. Era o treabă mai domnească, acolo eram șef…

Am încercat și muncă fizică, dar m-a pus la pat. Am mers la săpat cu ziua pe Dealul Viilor din Lugoj. Se plătea 25 de lei pe zi. Erau bani atunci. Mi-am zis să merg, deși în viața mea nu am ținut o sapă în mână. Trei zile am fost cu temperatură, cu palmele numai sânge, și n-am primit nici cei 25 de lei…

Un alt unchi de-al meu era președintele Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT) pe raionul Lugoj. Aveau o consfătuire ce urma să se țină la Lugoj și au creat un post de așa-zis secretar care să se ocupe de această treabă. Așa că 11 luni am fost secretar ASIT. Acolo m-am împrietenit cu profesorul Achimescu. El era secretarul general al asociației pe regiunea Banat.

Apoi, timp de un an, am fost magazioner la magazia întreprinderii „Mondial”. Am cărat și cărămizi acolo, dar m-am obișnuit… De acolo am trecut magazioner la secția sanitară a raionului Lugoj. Funcționa în clădirea în care acum este Liceul de Muzică”, povesteşte lugojeanul.

Abia în 1962 este primit la Facultatea de Muzică a noului înfiinţat Institut Pedagogic din Timişoara. După facultate este primit şi la Conservator.

Mai multe despre cariera lugojeanului Gelu Stan, puteţi să citiţi în interviul din ziarul Timişoara aici.

După o carieră bogată şi la această frumoasă vârstă, îi spunem şi noi la mulţi ani lugojeanului Gelu Stan.

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Manifestare culturală inedită la Lugoj. Lugojenii sunt invitați la o discuție despre turism și istorie locală

Publicat

în

Vineri, 22 martie, de la ora 18.00, lugojenii sunt invitați la o manifestarea inedită, la Casa Bredicenilor din Lugoj. Este vorba despre o serată cultură sub marca “Ariergarda”. Tema întâlnirii este despre “Patrimoniul bănățean prin turism, istorie și muzică”.

PNL Lugoj

Vor participa Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Ovidiu Forai, Ioan Gropșian, Luminița Walner-Bărbulescu, Oliver Gaidoș și Henrieta Szabo.  Momentele muzicale vor fi asigurate de elevii de la Școala de Muzică “Filaret Barbu” Lugoj.  În program mai e cuprinsă o proiecție de film despre turismul cultural Oravița-Anina, o tombolă care va avea ca premiu o carte bibliofilă și târg de carte bănățeană din colecția Ariergarda.

Citiţi mai departe

Cultură

NovaFM devine JoyFM. Postul lugojean a fost preluat de reţeaua din Arad

Publicat

în

Începând din 15 martie postul de radio Nova FM se transformă în Radio JoyFm. Arădenii de la Joy au preluat licenţa postului lugojean.

PNL Lugoj

“Va fi un post de radio generalist cu muzică bună, pe formatul adult contemporary. Vom avea jurnale locale de ştiri, dar vor fi şi emisiuni locale, în care ascultătorii vor putea să intervină telefonic”, a declarat pentru Lugojeanul.ro, Stefan Festo, coordonatorul postului de radio.

JoyFM mai emite în zona Aradului, pe 93,4 MHz, dar și în Republica Moldova: în Chișinău pe 92,8 MHz, Rezina Râbnița pe 91,7 MHz, Bălți 97,8 MHz, Tighina Tiraspol 95,9 MHz, Cahul 101,4 MHz, Sângerei 93,10 MHz, Nisporeni 97,00 MHz.

“Vrem să ne extindem tocmai pentru ca și comunitatea JoyFM să crească. Din luna iunie 2017, JoyFM se aude și în Republica Moldova, mai exact sunt 7 frecvențe care acoperă aproape 80% din teritoriul Republicii Moldova, dar credem că este important ca bucuria să îi unească pe toți românii, de aceea ne dorim și extindere în Romania, tocmai pentru a extinde puterea bucuriei nu doar dincolo de granițe, ci și în interiorul țării. Vrem să creăm o comunitate a oamenilor care se bucură de viață și învață să vadă și lucrurile frumoase din țara noastră, din cultura noastră și din viața lor personală.

Suntem prezenți în Arad de aproape 5 ani de zile și am primit foarte multe feedback-uri pozitive cu privire la activitatea noastră. Astfel, ne-am dat seama că oamenii vor altceva, vor un post de radio care să le vorbească direct despre ce îi afectează, despre ce se întâmplă în orașul lor, în țara lor, dar și despre ce înseamnă că trăiești o viață frumoasă și cum pot fi mulțumiți cu ceea ce au. Majoritatea instituțiilor de mass-media caută senzaționalul sau scot în evidență lucrurile negative sau ciudate pe care le vedem în jurul nostru. Însă, oamenii au nevoie și de un post de mass-media care să le vorbească de bine, de faptul că viața poate fi bună și frumoasă, despre puterea de a vedea ce e pozitiv în viața noastră chiar și atunci când întâmpinăm probleme, despre frumusețea de a avea o familie și dragoste, dar și despre cum poți să fii împlinit atunci când rămâi singur. Credem că oamenii au nevoie de altceva decât oferă piața de mass-media momentan. Și noi încercăm să creăm această alternativă și să dezvoltăm o comunitate de oameni bucuroși, împliniți și mândri de faptul că sunt români”, arată reprezentanţii postului.

Anul acesta, în luna august postul lugojean de radio împlineşte 25 de ani de existenţă.

Citiţi mai departe

Cultură

Filarmonica “Banatul” revine la Teatrul Municipal “Traian Grozăvescu”, cu un recital de pian şi oboi

Publicat

în

Mica stagiune cu care Filarmonica Banatul este prezentă pe scena Teatrului Municipal Traian Grozăvescu din Lugoj continuă, în martie, cu un recital de oboi și pian. Pe data de 18 martie, de la ora 19, lugojenii sunt aşteptaţi la un recital cameral sub titlul “Ce înseamnă frumuseţea muzicii”. Invitaţi sunt Sorin Petrescu, la pian şi Laurenţiu Baciu, oboi şi acordeon.

PNL Lugoj

Programul va conţine piese de J.S. Bach – Coral; Anonim sec XVIII – La Follia; W.A. Mozart – Rondo; F. Chopin – Nocturnă; T. Brediceanu – Două jocuri din Banat; G. Enescu – Carillon nocturne; C. Silvestri – Baccanale; G. Faure – Pavana; A. Piazzolla – Trei tangouri; E. Satie – Hamalul de pietre mari; C. Debussy – Grădini sub ploaie şi G. Gershwin – Suită din opera Porgy and Bess

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: