Connect with us

Cultură

Imaginile unui fotograf celebru expuse de Muzeul din Lugoj la Cluj-Napoca

Publicat

în

Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, a vernisat luni, 2 aprilie 2018, ora 16.00, la Biblioteca Județeană “Octavian Goga” din Cluj-Napoca, expoziția “FOTOGRAFIE ETNOGRAFICĂ VECHE DIN COLECȚIA MUZEULUI DE ISTORIE LUGOJ – PORT POPULAR DIN SUBZONA ETNOGRAFICĂ LUGOJ-FĂGET“. Manifestarea aduce în prim-plan o parte din colecția de clișee pe sticlă deținută de instituția lugojeană (circa 16.000 de piese), din care aproximativ 8.000 sunt imagini etnografice şi  portrete.

Autorul acestui impresionant material este fotograful Ladislau Naschitz(1871-1952), cel care îşi va lega numele de oraşul Lugoj, unde a sosit în anul 1893. Printre numeroasele distinctii primite (menţionate pe cartoanele fotografiilor),  cea mai importantă a fost aceea de „Fotograf al Curţii Cezaro-Crăieşti şi al Împăratului Franz Jozsef şi al Arhiducelui Leopold Salvador”, fiind singurul fotograf din Lugoj care a obţinut acest titlu. O astfel de distincţie se acorda ca urmare a recunoşterii profesionalismului şi calităţii în arta fotografică.  După 1919, Ladislau Naschitz a fost numit „Furnizor şi Fotograf al Curţii Regale Române”.

Imaginile lui Naschitz arată felul în care se îmbrăcau lugojenii

Prin atelierul fotografului L. Naschitz au trecut membrii burgheziei locale dar și ţărani bănățeni din satelele din împrejurimile Lugojului, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, îmbrăcaţi în bogate costume populare de sărbătoare – o imortalizare a statutului lor social dar și a frumuseții și unicității costumului tradițional din această subzonă etnografică,  expoziţia de faţă fiind o mărturie în acest sens.

Costumele populare prezente în reproducerile fotografice propuse publicului clujean de Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, impresionează prin bogăţia câmpurilor ornamentale, ce redau motive fitomorfe şi geometrice, prin intermediul ţesăturilor alese în război sau al broderiilor realizate în gherghef, cu fir metalic de aur şi argint dar şi cu mătase policromă.

Piesele vestimentare cuprinse în expoziţia temporară, pe care Muzeul din Lugoj a realizat-o la Cluj-Napoca, reprezintă o etalare în faţa publicului ardelean, a manualităţii şi virtuozităţii industriei casnice feminine a Banatului de odinioară,  din subzona etnografică Lugoj-Făget. Insituția lugojeană a fost reprezentată la eveniment de muzeograful Gaidoș Cristian Oliviu. Pe această cale aducem multumiri colegilor noștri de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj care ne-au ajutat în organizarea acestui eveniment: Consuela Bendea, Adriana Andrei, Ioan Bruchental și dr. Mircea Cîmpeanu. Expoziția poate fi vizitată în perioada 2-20 aprilie.

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Bustul lui Mihai Viteazul va fi dezvelit la Lugoj cu ocazia Centenarului

Publicat

în

Vineri, 30 noiembrie 2018, ora 12:00 va avea loc dezvelirea Bustului voievodului Mihai Viteazul, amplasat în Parcul Poștei. Realizarea și amplasarea Bustului se înscrie în seria manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Unirii, evidențiind astfel rolul voievodului român în înfăptuirea primei uniri a Principatelor Române din anul 1600. Conform cercetătorilor, marele voievod a poposit, pe 31 octombrie 1600, la Hanul Poștei din Lugoj, edificiu care există și în prezent și în care se află la ora actuală Protopopiatul Ortodox Lugoj.

Bustul a fost amplasat pe un soclu realizat în două trepte, înălțimea totală ajungând la 190 cm. Postamentul a fost realizat din beton armat și placat cu marmură de Vista (bej cu inserții maro). Pe acesta a fost amplasată o plăcuță din bronz cu numele, anul nașterii și al morții. Bustul are înălțimea de 130 cm fiind realizat din bronz și este amplasat cu fața spre strada 20 Decembrie 1989, accesul la monument făcându-se printr-o alee perpendiculară pe trotuarul străzii.

Sculptorul este George Dumitru, născut la Ploiești în 1954. A studiat între 1978-1982 la Academia de Arte Frumoase Iași și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. La ora actuală este profesor la Liceul de Artă din Ploiești. Are numeroase lucrări, atât în țară cât și  în străinătate.

Citiţi mai departe

Cultură

Trenul Centenarului trece prin Lugoj, orașul din Banat care a avut cei mai mulți reprezentanți la Marea Unire

Publicat

în

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a demarat un proiect de aducere în prin plan a întâmplărilor şi mărturiilor participanţilor bănăţeni la Unire. Prin iniţiativa “Centenar bănăţean – Călătoria către Unire”  se reconstituie drumul parcurs cu trenul, de delegaţii bănăţeni către Alba Iulia, în preajma zilei de 1 Decembrie 1918.

Reprezentanţii a aproape 18 de oraşe şi comune din Banat s-au arătat doritori să refacă drumul strămoşilor lor către Alba Iulia. Aceştia vor călători cu trenul, cu o garnitură specială CFR, de la Timişoara către Alba Iulia, în 28 noiembrie 2018. În oraşul Unirii, ei vor fi întâmpinaţi de autorităţile locale pentru ca, mai apoi, să aibă parte de un program special, menit să îi transpună în atmosfera de sărbătoare a acestui eveniment special pentru România.

 “Am solicitat muzeului din Alba Iulia să ne trimită mandatele de reprezentarea a delegaţiilor bănăţeni, credenţionale se numesc. Asta însemnând zona Timiş, Caraş şi Torontal. Am identificat unităţile teritorial administrative de astăzi şi am transmis scrisori către aceste primării, 42 la număr, şi i-am invitat să-şi desemneze reprezentanţi şi la această întâlnire. Marea majoritate au plecat din Lugoj, în urmă cu 100 de ani.

Nouă ne-au răspuns 18 primării şi ne-au anunţat că o să-şi trimită oamenii. Sunt circa 80 de persoane. Va fi un tren special! Se pleacă în 28 noiembrie, pentru că am vrut să respectăm istoria, se pleacă la 6.30, din Timişoara. Trenul opreşte în Lugoj şi în Făget, iar la 11.30 se ajunge. Delegaţia va fi primită în Sala Unirii, unde se vor înmâna din nou credenţionale, la fel ca acum 100 de ani, după care vor fi vizitate cetatea şi muzeele. Vor fi aşteptaţi de Garda naţională, în ţinută de epocă”, ne-a declarat Victor Bunoiu, coordonatorul proiectului din partea Direcţiei de Cultură Timiş.

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojul şi Szekszard au marcat 25 de ani de parteneriat. Cum au ajuns cele două oraşe să se înfrăţească

Publicat

în

În perioada 9-11 noiembrie, Francisc Boldea, Primarul Municipiului Lugoj, s-a aflat la Szekszard (Ungaria), oraș înfrățit cu Lugojul, la invitația primarului Ács Rezső cu prilejul festivalului Zilele Sf. Marton, sărbătoare locală.

Cu această ocazie s-a marcat aniversarea a 25 de ani de parteneriat între Lugoj și Szekszard.

“Parteneriatul Lugojului cu orașul maghiar Szekszárd își are rădăcinile departe în trecut. În anul 1860, numeroşi colonişti din Szekszard şi din judeţul maghiar Tolna s-au stabilit în partea de est a actualului judeţ Timiş, întemeind localitatea Bunya-Szekszárd sau Bunea Mică. În anul 1992, un arhivar din Szekszard, Kaţian Janos, a descoperit această preţioasă informaţie istorică şi a pornit pe urmele înaintaşilor săi. Cercetările l-au condus la Lugoj, unde a stabilit primele contacte cu reprezentanţii comunităţii maghiare locale. Ajuns în Bunea Mică, Kaţian Janos a găsit un sat complet depopulat şi a aflat că locuitorii săi s-au stabilit în localităţile învecinate, printre care şi Lugojul.

Contactele Szekszard-Lugoj s-au înmulţit şi au devenit oficiale în scurt timp. De aici şi până la înfrăţire nu a mai fost decât un singur pas, aceasta fiind parafată, aşa cum am spus la început, la 28 mai 1993 de către primarii Virgil Turcan şi Kocsis Imre Antal.”, se arată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia acestui eveniment de către Primăria Lugojului.

Primarii celor două orașe au semnat în mod festiv un document de înoire a parteneriatului. Primarul Francisc Boldea a oferit omologului său maghiar o plachetă care marchează cei 25 de ani de parteneriat.

Programul întocmit de gazde a inclus vizite la două fabrici din Szekszárd și o întâlnire cu membri ai asociației de prietenie  Szekszárd – Lugoj.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: