Connect with us

Social

Hella România a ajuns deja la 3.700 de angajaţi. Fabrica de la Lugoj se extinde

Publicat

în

 

PNL Lugoj

Pe piaţa din România, compania şi-a început activitatea în anul 2005. În prezent, HELLA România înseamnă trei unităţi de producţie localizate în Timişoara, Arad şi Lugoj, un centru administrativ de servicii corporate în Timişoara şi trei centre de proiectare şi dezvoltare în Craiova şi Timişoara. În toate acestea lucrează astăzi aproximativ 3.700 de angajaţi. După 12 ani de dezvoltare stabilă şi continuă, HELLA România generează vânzări anuale de peste 500 milioane de EURO din activităţile sale complexe, arată Ziarul Financiar.

„Ţinând cont de megatrendurile din industria globală, focusul principal al operaţiunilor curente şi viitoare din România este cu precădere în zona ma­nagementului energiei în automobile. În următorii ani, ne aşteptăm să continuăm trendul ascendant al cifrei de afaceri, coroborat cu creşterea încărcării spaţiilor de producţie existente. În cazul fabricii din Arad, la începutul acestui an, am finalizat investiţiile în dublarea capacităţii de producţie, având în vedere şi investiţii viitoare în linii de producţie cu un grad înalt de auto­matizare. În ceea ce priveşte atractivitatea noastră în piaţa muncii, îmi doresc să convingem pe mai departe şi pe cât mai mulţi colegi despre mediul de lucru deschis / colaborativ / bazat pe relaţii umane şi profesionalism”, a precizat Gelu Murariu, manager general HELLA România, responsabil de divizia Electronics.

Un procent important din produsele principale realizate în România sunt concepute de către angajaţii centrelor de design şi dezvoltare din Timişoara şi Craiova. Printre produsele de top, amintim cele din segmentul de Energy Management (senzori baterie, convertoare DC/DC, module de control al combustibilului, sisteme de management al bateriilor LiIon din maşinile electrice), precum şi sisteme specifice zonei de autonoumus driving (Compact Radar 77GHz) şi de siguranţă a condusului şi a participanţilor la trafic.

Pentru centrele de dezvoltare din Timişoara şi Craiova, transformarea şi di­gitalizarea industriei automotive implică o creştere continuă. Astfel, s-a pus accentul pe creşterea în dimensiune şi în resurse, cu investiţii însemnate în training, în achiziţia de echipamente de ultimă generaţie şi în dezvoltarea infrastructurii de birouri. În Craiova, aproximativ 300 de angajaţi se vor muta într-o clădire high-tech cu facilităţi de ultimă generaţie, în următorul an. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea de proiecte şi produse complete în România, începând de la achiziţii, dezvoltare şi testare, până la producţie şi vânzare, prin canalizarea energiei pe creşterea competenţelor şi a respon­sabilităţii echipelor implicate într-o diversitate de proiecte.

O latură cu tradiţie pentru businessul HELLA România este producţia de echipamente de iluminat, care are loc în fabrica din Lugoj unde, de peste 10 ani, angajaţii implementează cu success cele mai noi tehnologii, adaptate la schimbările rapide din industria automotive.

„Unitatea de producţie din Lugoj reprezintă un business integrat bine conturat pe zona operaţională, dar şi pe partea de proiectare şi dezvoltare, permiţând un nivel de autonomie crescut pe toate funcţiunile de tip design mecanic, optic, electronic, hardware şi functional safety. Pasiunea şi profesionalismul colegilor noştri, precum şi grija companiei de a investi continuu în pregătirea oamenilor săi, ne-au transformat într-un centru de competenţă design & development pentru tot ce înseamnă girofaruri la nivel global. Mai mult, această abordare ne-a ajutat ca, în 10 ani de activitate, să devenim un lider în zona de Special Applications şi să generăm o creştere impresionantă de personal, deoarece, în 2018, marcăm extensia fabricii cu încă 11.000 mp de clădiri şi atingem borna de 1.000 de angajaţi”, a declarat Alin Ţăpîrdea, manager general HELLA România, responsabil de divizia Special Applications.

O poveste de succes o reprezintă şi dezvoltarea HELLA Corporate Center, un punct administrativ important, care, într-o perioadă de 8 ani, a ajuns de la 35 la 600 de angajaţi. Centrul de compentenţă din Timişoara oferă suport atât celorlalte locaţii din România, cât şi locaţiilor HELLA la nivel global, în domenii precum: Finance, Controlling, Purchasing, Human Resources, Sales, Information Management, Global Support şi Facility Management.

„Nivelul dezvoltat de competenţă din piaţa locală ne-a transformat într-un centru de importanţă strategică pentru HELLA, deoarece 80% dintre serviciile efectuate aici deservesc alte procese HELLA la nivel global. Suntem conştienţi că factorul uman are un impact deosebit pentru organizaţia noastră, iar acest lucru ne determină să investim tot mai multe resurse în dezvoltarea colegilor şi încredere în alocarea de proiecte, astfel încât ei să se bucure de un grad ridicat de autonomie în îndeplinirea obiectivelor”, a declarat Mirabela Chera, director HELLA Corporate Center.

Sub motto-ul „We partner with talented people and support their passion for technology and innovation”, HELLA România continuă ascensiunea pe un drum de succes pe piaţa automotive din ţară, angrenând specialişti şi profesionişti din toate domeniile, dar şi studenţi şi absolvenţi aflaţi la început de carieră, într-o companie care se bazează pe stabilitate, comunicare şi tehnologii inovatoare pentru viitor.

Sursa: zf.ro

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Se închide una dintre cele mai vechi săli de fitness din Lugoj

Publicat

în


Una dintre cele mai vechi săli de fitness din Lugoj se închide. Nu de tot însă, pentru că sala urmează să fie redeschisă într-o altă locație. Este vorba despre sala de sport de pe strada Timișorii, de vis-a-vis de benzinăria OMV. Sala, care inițial a fost patronată de celebrul culturist Florin Teodorescu, a fost cumpărată mai apoi de omul de afaceri Dinel Miculescu.

PNL Lugoj

Acesta a decis acum să închidă locația de pe strada Timișorii și să deschidă o sală nouă în cartierul Stadion din oraș. Deocamdată, din sala cea veche se mută aparatele de fitness în cea nouă. Nu există o dată stabilită la care se va inaugura noua locație.

Sala de sport de pe strada Timișorii a fost inaugurată în anul 2010.

Citiţi mai departe

Social

Cine cântă la rugile din zona Lugojului din preajma sărbătorilor pascale

Publicat

în


Rugile din zona Lugojului din preajma sărbătorilor pascale sunt mereu prilej de bucurie, atât pentru gazde, cât și pentru oaspeții sau goștii acestora. Și în acest an, primăriile și bisericile din zona orașului organizează rugile în apropiere de sărbătoarea Paștelui. Rugi mari s-au anunțat deja la Belinț, Coșteiu și Lugojel.

PNL Lugoj

La Belinț, sărbătoarea începe la orele 18 luni, 29 aprilie și ține două zile. Pe scenă va urca renumita interpretă de muzică populară Mihaela Petrovici. Ruga va începe cu o horă a Ansamblului “Hora Belințului”.

La Coșteiu, ruga are loc doar o zi, luni după Paști pe 29 aprilie. Pe scena care va fi amplasată în fața bisericii ortodoxe din comună va urca Dumitru Teleagă, alături de formația acestuia.

Rugă mare se anunță și la Lugojel. Acolo va urca pe scenă Ramona Ilieși Drăgan și formația. Ruga va avea loc tot pe 29 aprilie, luni după Paști.

Citiţi mai departe

Social

“Mic Dejun la Margina” devine oficial brand turistic

Publicat

în


Celebrul “Mic Dejun la Margina” devine oficial brand turistic. Evenimentul care atrage turiști din toată România și din străinătate este acum într-un fel oficializat, mai ales datorită popularității de care se bucură.

PNL Lugoj

Mai exact, toate produsele și locațiile pe care turiștii le vizitează în cadrul unui mic dejun în satul timișean s-au aliat sub un brand turistic propriu, “Mic Dejun la Margina”. Cu ajutorul proiectului, turiștii care vizitează satul au parte de plimbări cu o căruță trasă de cai, vizite la bisericile din sat, precum și degustări de produse tradiționale, pâine făcută în casă, brânzeturi, mezeluri, miere de stup, gemuri și țuică.

Micul dejun servit la Margina a devenit astfel simbolul absolut al turismului rural timișean. Produsele care vor fi vândute din gospodăriile din Margina vor putea fi identificate mult mai ușor astfel, urmând să poarte etichetele specifice brandului nou lansat.

“Imaginea pentru brandul turistic Mic Dejun la Margina a fost aleasă folosind, pe de o parte, elemente imagistice deja consacrate de promovare a gastronomiei locale, iar pe de altă parte, elemente din portul popular al locului, preluate de pe costume populare vechi de peste 100 de ani, dar și elemente de etnografie din gospodăriile locale. Simbolul va putea fi folosit pe toate produsele pe care producătorii locali din zonă le oferă turiștilor atunci când ajung la Margina și în prezent putem aminti de miere, produse lactate, brânză și cașcaval, magiun, răchie, legume și fructe specifice zonei, lavandă, săpun de casă și altele”, scrie într-un comunicat de presă Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș.

Turiștii vin la Margina din toată lumea

Ionel Costa, primar la Margina, a declarat pentru presă că numărul turiștilor care îi vizitează comuna a crescut foarte mult în ultimii ani.

“De la 25 de turiști, am ajuns la peste 2.000 de turiști care ne-au vizitat comuna. Credem că este o mare reușită și consider că experiența de la Margina poate fi extinsă și la alte comune. Din păcate, nu avem o pensiune în comună, iar turiștii sunt nevoiți să meargă să se cazeze la Făget sau Tomești. Este bine să ai o pensiune în zonă, unde să poți să primești pe cineva, turiștii să și rămână o noapte sau două la noi”, a precizat Ionel Costa.

Damaris Sivu este responsabila cu Infocentrul Turistic Margina. Aceasta primește vizitatorii la centru, de unde, după ce primesc câteva detalii, pornesc la plimbare de obicei cu căruța trasă de cai, pe jos sau cu bicicletele.

“Majoritatea vin pentru plimbarea cu căruța. Noi le propunem două trase. Unul care pleacă din Margina spre Sintești, avem două opriri la o gospodărie și la Muzeul Satului din Sintești. Apoi, pe un drum de țară mergem la Zorani, ne întoarcem la Margina, vizităm biserica de lemn și finalizăm cu prânzul la stână. Celălalt traseu este din Margina spre Coșteiu de Sus, cu căruța călătoria este de vreo oră și ceva. După ce ajung la Coșteiu de Sus, turiștii se pot bucura de natură, pot să petreacă mai mult timp în aer liber”, a explicat Damaris Sivu.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: