Connect with us

Administrație

EDITORIAL Povestea po(rcului)dului!

Publicat

în

Faptul că sute de persoane au semnat deja, în mai puţin de 48 de ore, o petiţie împotriva iniţiativei primarului din Lugoj de a edifica un nou pod rutier, în imediata vecinătate a Podului de Fier, mă face şi pe mine să-mi exprim părerea.

După umilele mele cunoştinţe, un pod este o construcție de lemn, de piatră, de beton, de metal sau de ce o mai fi ea, care leagă între ele malurile unei ape. Păi ,,Podul lui Boldea“, despre care se face vorbire în gâlceava de pe Timiş, nu-i leagă, ci îi dezbină pe lugojeni. La ora actuală, populaţia oraşului se împarte în trei categorii: pro, contra şi indiferenţi, iar glasul raţiunii pure îmi şopteşte să mă înregimentez în a treia tabără, cea a indiferenţilor.

Mărturisesc că din ‘89 şi până astăzi, am arcuit zadarnic nenumărate poduri de speranţă între mine şi edilii oraşului. Lugojul meu natal arată din ce în ce mai supărat, mai ponosit şi mai rupt în coate. Violarea urbanistică şi ofensiva kitsch-ului este o modă, iar sensibilizarea lugojenilor cu privire la importanța păstrării arhitecturii locale nu cred că are sorţi de izbândă.

Lugojenii au psihologia pădurii! Aţi văzut copaci răzvrătindu-se la vederea securii? Acestea fiind spuse, urez succes primarului în realizarea acestei construcţii megalomane. Dacă tot avem un SPA, care a devenit o ruină înainte de a fi gata, de ce să nu avem şi un pod grandios care dă într-o clădire? Labirintul străzilor care conduc şoferul spre trecerea peste ape va contribui, desigur, la dezvoltarea perspicacităţii acestuia. Aici se vor putea organiza concursuri de orientare turistică intitulate ,,Cine trece primul podul, îl aclamă tot norodul”.

N-am înţeles de ce atunci când s-a construit pasarela de la piaţă nu s-a gândit că acolo era mai util un pod. Trecătoarea aia e Puntea Suspinelor. Aţi văzut vreodată un om în vârstă urcând scările cu plasa plină de zarzavaturi? Suspină de zici că îşi trăieşte ultimile clipe. Desigur că pe Timiş se poate monta şi o salbă de fântâni arteziene şi alte kitsch-uri colorate, pe care atunci când vine apa mare,  să le dăm drumul la vale. Bineînţeles că fiecare instalaţie va purta inscripţia: Aici sunt banii dumneavoastră!

Dacă la Caracal s-a răsturnat o căruţă cu proşti, nu e cazul să se mai răstoarne una și la Lugoj.  Şi Pasajul de pe Calea Buziaşului vine în sprijinul afirmaţiei mele. După ce au lucrat la el un deceniu şi ceva, pe când a fost gata, CFR-ul şi-a mutat spaţiul de manevră la bariera Bocşei, aşa că involuntar apare şi întrebarea: Pe când tragem şi acolo un pasaj?

E timpul să gândim cu seriozitate şi responsabilitate urbanistica viitorului, pentru a nu ajunge de râsul urmaşilor noştri. Sunt convins că Lugojul are nevoie de un nou pod, dar nu acolo. La ora actuală există nenumărate soluţii pentru consolidarea Podului de Fier şi ele trebuie doar identificate. Din păcate trăim într-o lume ireală, ca de basm, şi podul ăsta, care stă gata să apară în peisajul lugojean, mă duce cu gândul la ,,Povestea porcului”. Vă mai amintiţi de purceluşul acela năzdrăvan?                 

 ,,…purcelul atunci s-a suit binişor pe laiţă, a spart o fereastră de bărdăhan şi, suflând o dată din nări, s-au făcut ca două suluri de foc, de la bordeiul moşneagului şi până la palatul împăratului. Şi podul, cu toate cele poruncite, era acum gata…“.       

Dan TIMARU                                                                                                                     

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Meridian caută soluții ca să-i prindă pe cei care înfundă canalizarea orașului

Publicat

în

Foto Arhiva

Meridian 22 caută soluții pentru a-i prinde pe cei care aruncă tot felul de mizerii în canalizare. Reprezentanții societății spun că se întâmplă tot mai des ca rețeaua să fie înfundată cu tot felul de cârpe și obiecte de vestimentație.

“De trei săptămâni de zile oamenii de la societatea noastră sunt prezenți aproape zilnic pe Aleea Pinilor și în Micro 1 și curăță și scot cârpele din tuburile de canalizare. Pentru a rezolva această problemă am luat legătura cu președintele Asociației , iar pe viitor ca să nu sufere toți locuitorii din Micro 1, ne vom gândi la o soluție tehnică, în sensul că vom instala grătare la fiecare scară de bloc, pentru a vedea efectiv din cauza căror locuitori de la blocuri se înfundă toate tuburile de canalizare. Mai departe, dacă nu se va rezolva această situație, vom trece efectiv la a factura contravaluarea prestației care se execută de societatea noastră”, spune Florin Iovescu, director interimar Meridan 22.

Avariile de acest gen îngreunează activitatea zilnică a Meridianului de întreținere a sistemului municipal de alimentare cu apă și de canalizare.

“Toate aceste intervenții cu caracter conjunctural să zic așa, implică și generează niște costuri pentru societatea noastră. În primul rând, deplasarea utilajelor, și deplasarea salariaților acolo. Toate aceste resurse ar putea fi dirijate pentru a rezolva cu adevărat problemele care sunt la nivelul orașului, vis-a- vis  de presiune și vis-a-vis de curățarea canalizării în restul orașulu” a mai declarat Iovescu.

SURSA TEN TV

 

Citiţi mai departe

Administrație

Primarul Boldea susține că doar vremea îl împiedică să deschidă ștrandul

Publicat

în

Ștrandul de poveste din Lugoj, reabilitat în cinci ani cât altele în unul, este gata de inaugurare. Cel puțin așa susține Francisc Boldea, primarul Lugojului. Edilul a anunțat la începutul acestui an, după mai multe inaugurări amânate, că în luna mai a acestui an ștrandul va fi deschis pentru lugojeni.

Deși suntem la jumătate lunii, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Francisc Boldea a declarat pentru Lugojeanul.ro, că doar vremea proastă face ca ștrandul lugojean să nu fie funcțional. “Ștrandul ar fi gata, dar nu putem să-i dăm drumu pe ploaie. Când se îndreaptă vremea îi dăm drumu. Nu mai depindem acum decât de vreme. Trebuie să fie două-trei zile cu soare, ca să se încălzească apa. Sunt rezolvate toate problemele, cu mentenanță, cu slavamarii, cu apa, dar vremea ne încurcă la lucrurile mărunte.  La cealaltă investiție, la tobogan mai trebui montate doar scările. În proporție de aproape 100% e gata tot. În momentul în care l-am deschis, de a doua zi este funcțional”, a declarat primarul Lugojului.

Francisc Boldea promite că în această toamnă, din septembrie, se va deschide și SPA-ul Lugojului. Investiția a fost inaugurat în urmă cu exact trei ani și închis a doua zi din cauză că era nefuncțional.

Citiţi mai departe

Administrație

Se colectează deșeurile voluminoase și periculoase în zona 0 Timiș

Publicat

în

RETIM Ecologic Service SA și ADID Timiș derulează până pe 12 iunie 2019 campania de colectare a deșeurilor voluminoase și periculoase în Zona 0 – Timiș – zonă care include localitățile: Lugoj, Buziaș, Recaș, Balinț, Bara, Bogda, Boldur, Brestovăț, Chevereșu Mare, Coșteiu, Criciova, Darova, Găvojdia, Ghizela, Nădrag, Nițchidorf, Racovița, Sacoșu Turcesc, Secaș, Știuca, Topolovățu Mare, Victor Vlad Delamarina și Belinț.

Cetățenii din aceste localități vor putea depune prin aport voluntar în containerele special puse la dispoziție în punctele de colectare menționate în tabelele atașate deșeurile voluminoase și deșeurile periculoase.

Deșeurile voluminoase sunt: mobilier, covoare, obiecte mari de folosință îndelungată altele decât deșeurile din echipamente electrice și electronice precum: calorifere fontă, calorifere aluminiu, uși, tocuri de uși, geamuri, tocuri de geamuri și sticlă de geam, comode, mese de cafea, de toaletă, decorative, mese de scris pentru copii, rafturi, etajere, etajere metalice, canapele, paturi, dulapuri, birouri, scaune, banchete, oale, ceasuri, perdele, draperii, dulapuri de baie, suporturi prosoape, lustre, tablouri, obiecte sanitare, căzi, vase de toaletă, robineți, cabine de duș, suporturi, baterii, chiuvete, bideuri, capace vase de toaletă, lavoare, rezervoare de apă pentru vase de toaletă, carpete, preșuri, etc.

Deșeuri periculoase sunt: ambalaje care conțin reziduuri de substanțe periculoase sau sunt contaminate cu substante periculoase, ambalaje metalice care contin o matrica poroasă solidă formată din materiale periculoase (ex. azbest), inclusiv containerele goale pentru stocarea sub presiune, absorbanți, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei nespecificate în altă parte), materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție contaminate cu substanțe periculoase, vopsele, cerneluri, adezivi și rășini cu conținut de substanțe periculoase; baterii și acumulatori cu plumb, mercur, Ni-Cd, alcaline sau baterii și acumulatori nesortate conținând aceste baterii, solvenți, acizi, alcali, uleiuri și grăsimi, altele decât cele comestibile, detergenți cu conținut de substanțe periculoase, butelii de gaz sub presiune (inclusiv haloni), cu conținut de substanțe periculoase, deșeuri din lemn cu conținut de substante periculoase, pesticide, deșeuri de vopsele și lacuri cu conținut de solvenți organici sau alte substanțe periculoase.

Nu se colectează în cadrul acestor campanii: deșeuri municipale, biodegradabile; vegetale; periculoase; industriale (inclusiv cele rezultate din producție), construcții și demolări; echipamente electrice și electronice; ambalaje.

Nu se colectează deșeurile electrice și electrocasnice (televizoare, mașini de spălat, frigidere, computere, etc.)!

ATENȚIE! Deșeurile voluminoase și periculoase se păstrează în gospodărie până în momentul depunerii voluntare la punctul de colectare și nu se depun pe domeniul public în afara programului de colectare.

Citiţi mai departe

Cele mai citite