Connect with us

Actualitate

EDITORIAL Cum a ajuns Lugojul în această situaţie?

Publicat

în

În urmă cu câţiva ani am renunţat să mai scriu editoriale (articole de opinie), din mai multe motive pe care nu le expun acum, aici, pentru că nu acesta este subiectul de astăzi. Am decis să reluăm această rubrică şi atât eu cât şi colegii mei vom semna săptămânal cel puţin un editorial pe www.lugojeanul.ro. Am constatat, de mai mult timp, că în Lugoj lucrurile merg din rău în mai rău şi asta ne afectează pe toţi cei care am rămas să trăim în acest oraş. Dacă ştirile simple nu îi mai urnesc pe cei care conduc destinele acestui oraş, înseamnă că e momentul să ne ascuţim creionul şi să-i înţepăm mai des şi mai tare, până încep să simtă şi să priceapă mesajul.

Am ales ca, în acest prim articol, să-i dau Cezarului ce-i aparţine şi să-i dedic aceste rânduri primarului Francisc Boldea. Ca trăitor al acestor meleaguri, mă frământă de mai mult timp o întrebare simplă, iar cel mai potrivit răspuns aş putea să-l primesc doar de la domnia sa.  Aşadar, domnule primar, de ce a ajuns Lugojul aşa cum este acum? Ca să nu-mi răspundeţi la fel ca în interviul de la începutul anului, când mi-aţi spus că dumneavoastră sunteţi mulţumit de cum arată oraşul şi că mai mult nu aveţi ce să faceţi, am să vă redau trei situaţii pentru care spuneţi că aţi făcut totul.

În primul rând, curăţenia oraşului. Ştiu, da, mizeria o facem tot noi, cetăţenii acestui oraş! DAR, pentru că există un mare dar, curăţenia o mai face cineva? De păstrarea ei se mai îngrijeşte cineva? Trec aproape zilnic pe malurile Timişului, pe aleile de promenadă cu care vă mândreaţi cândva, însă de fiecare dată e o mizerie cruntă: coji de seminţe, pachete de ţigări, tuburi goale de bere sau suc, pet-uri etc. Sunt aruncate de nişte oameni care nu au primit minimul de educaţie acasă, dar în atâţia ani nu credeţi că administraţia locală ar fi trebuit să regleze această situaţie? Câte amenzi au fost aplicate de Poliţia Locală în ultimul an, de exemplu, pentru aceste fapte? Plătiţi cu bani grei un consilier personal, fost şef de poliţie, care poate ştie măcar să vă sfătuiască cum să faceţi să prindeţi nişte desfrânaţi care nu respectă munca oamenilor de la salubritate.

Mai sunt parcurile, care aproape că nu mai există! Ne-am bucurat anul trecut când s-au finalizat, după ani de zile, lucrările de amenajare în Parcul “George Enescu”. A fost, pentru o scurtă perioadă, un parc decent, în care copiii să poată petrece câteva ore plăcute.  O decizie proastă, pe care aţi luat-o, l-a transformat într-un coteţ. Nu ştiu cine v-a sfătuit să ciuntiţi copacii din parcul din spatele primăriei, ca să scăpăm de ciori. Unde altundeva s-ar putea duce aceste ciori decât în cei mai apropiaţi copaci de mari dimensiuni? În Parcul George Enescu, proaspăt reabilitat cu sume de bani mult mai mari decât ar fi trebuit(dar asta e altă discuţie)! Vă învârtiţi în jurul ciorilor de trei mandate şi nu găsiţi o soluţie să le scoateţi din oraş. De 12 ani, perdeaua de salcâmi despre care vorbesc specialiştii că trebuie să o ridicaţi la margina oraşului ar fi avut dimensiuni impozante şi ar fi oferit un habitat potrivit pentru ciorile de care nu reuşiţi să ne scăpaţi. Şeful vânătorilor din Timiş, colegul dumneavoastră din PSD, v-ar putea da câteva sfaturi în acest sens.

În urmă cu trei mandate, în campania electorală, vorbeaţi de o problemă acută a Lugojului: lipsa apei la robinetele lugojenilor! Au trecut 12 ani, domnule primar, iar Lugojul trece prin cea mai gravă criză din ultimii 30 de ani. Asta în situaţia în care “aţi îngropat”(vă mai aminţi termenul, îl foloseaţi în reproşurile făcute fostului primar) milioane de euro în pământ, pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare. Unde s-au dus acele milioane nu ştie nimeni, pentru că e greu să dezgropi acum o reţea întreagă să vezi dacă e nouă sau veche. Ce se poate vedea e că apa ajunge tot mai greu şi de o calitate tot mai proastă la robinete. Oamenii dumneavoastră de la Meridian, pe care i-aţi tot schimbat, v-au spus mereu că reţeaua nu mai face faţă, că forajele uzinelor sunt vechi şi nu mai funcţionează, că uzinele de apă, cu utilaje din anii 70, vor ceda una după alta. Aţi ales o soluţie mizerabilă, din toate punctele de vedere. O baltă, la ieşirea din oraş, adică acolo unde ajung toate gunoaiele, din care să trageţi apa pe care să o livraţi lugojenilor ca potabilă.

Ar mai fi drumurile, cele peste 100 de străzi pe care le-aţi asfaltat şi aţi scos Lugojul din noroi! Să ştiţi că nu am reuşit să găsesc una, o sigură stradă domnule primar, care să nu aibă nicio gropă sau pe care toate gurile de canal să fie la acelaşi nivel. Asta poate pentru că cei care fac parte din administraţia Lugojului, în frunte cu dumneavoastră, ne credeţi atât de proşti încât trebuie să dăm mereu în gropi? Aveţi grijă că, de la atâta dat în gropi, ne-am cam trezit în ultimii ani şi începem să vă cerem socoteală. Ba chiar „să vă băgăm cuţitu’n spate”!

Ar mai fi multe lucruri pentru care să tragem linie şi să facem un bilanţ, dar pentru astăzi am promis că mă limitez la trei.  Sper că, după ce o să citiţi acest text domnule primar, o să vă puneţi măcar o întrebare: cum a ajuns Lugojul în această situaţie?

 

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prognoza meteo. Când vine vremea extremă, cu ger, viscol puternic şi căderi masive de zăpadă

Publicat

în

Iarna care bate la uşă se anunţă bogată în zăpadă şi nu sunt excluse episoadele de vreme severă, precum ger, viscol şi ninsori abundente, a declarat, vineri, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), arată adevărul.ro
Lapoviţa şi uneori ninsoarea pot apărea la sfârşitul lunii noiembrie, spun specialiştii în meteorologie care prognozează vreme extremă cu ger, viscol puternic şi căderi masive de zăpadă în România.

„Serviciile meteorologice care furnizează estimări pe durată lungă arată posibilitatea ca pentru cele trei luni de iarnă – decembrie, ianuarie, februarie – regimul mediu al temperaturilor în zona noastră a Europei să fie mai ridicat decât media, iar regimul precipitaţiilor să fie apropiat de norme sau uşor deficitar. Altfel spus, să avem o vreme, în media a trei luni, mai caldă decât normal şi cu precipitaţii în limitele normale sau uşor deficitare”, a declarat Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), într-o intervenţie la România TV, în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Nici în această iarnă, meteorologii nu exclud posibilitatea unor episoade de vreme severă, însă acestea nu pot fi prognozate decât cu şapte-zece zile înainte.

„Suntem atenţi la acest semnal, la această interpretare privind posibilele evoluţii ale vortexului polar în perioada următoare, pentru că, chiar dacă, repet, în medie, estimările arată că temperaturile pentru următoarele trei luni s-ar putea situa peste normalul climatologic, nu putem exclude episoadele mai scurte cu fenomene severe, adică ger, viscol, căderi masive de zăpadă. Iar prognozele privind astfel de fenomene nu pot fi realizate cu mai mult de o săptămână – zece zile în avans”, a adăugat Georgescu.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), deocamdată, ne bucurăm de vreme frumoasă, chiar dacă de la sfârşitul lunii pot apărea ninsorile. Luna noiembrie păstrează caracteristici ale sezonului de toamnă în prima sa decadă, dar treptat, spre sfârşitul lunii, vor apărea lapoviţa şi uneori ninsoarea, iar valorile termice vor marca o scădere considerabilă faţă de luna octombrie, în timp ce precipitaţiile vor fi în uşoară creştere, se arată în caracterizarea climatică a acestei luni, publicată de ANM.

„În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc adesea deasupra ţării noastre astfel că vremea se menţine închisă şi umedă zile de-a rândul. În aceste condiţii şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie”, precizează specialiştii ANM.

În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8 grade Celsius. În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 grade. În Transilvania, nordul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei şi de Curbură, temperatura medie variază între 2 şi 4 grade Celsius. În zona montană joasă şi în depresiunile intra-montane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Clesius, iar în zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară sub minus 4 chiar minus 2 grade Celsius.

Citiţi mai departe

Actualitate

Câte persoane au murit în accidente rutiere în 2019 pe străzile din Timiș

Publicat

în


Polițiștii au făcut un bilanț al accidentelor grave care s-au petrecut în județul Timiș în 2019. Aceștia au constatat nu doar câte accidente grave au avut loc și câte persoane și-au peirdut viața în urma lor, ci și care au fost principalele cauze ale accidentelor deosebit de grave în ultimele 12 luni.

Potrivit IPJ Timiș, în județ au avut loc 148 de accidente grave. În urma nefericitelor evenimente rutiere, 31 de persoane și-au pierdut viețile și alte 130 au fost grav rănite. Statistica arată o diminuare a accidentelor mortale față de anul 2018, când în Timiș au murit 56 de persoane și au fost rănite 163 în urma a 172 de accidente grave.

Pietonii care au trecut strada neregulamentar au fost cei care au avut cel mai mult de suferit. 6 persoane au decedat și alte 14 au fost rănite grav după ce au traversat străzile prin locuri nepermise, între ianuarie și septembrie. Pe locul doi sunt șoferii care nu au adaptat viteza la condițiile de drum, care au cauzat 34 de accidente soldate cu 6 morți și 17 persoane rănite.

Pe ultimul loc în statistca realizată de IPJ Timiș privind cauzele generatoare de accidente rutiere grave se află bicicliștii care, în urma unor abateri comise, au fost impicați în 15 accidente grave în urma cărora 3 persoane au murit și 12 au fost grav rănite, potrivit Tion.ro

Citiţi mai departe

Actualitate

Afaceri dubioase cu terenurile statului la Buziaș, descoperite de Curtea de Conturi

Publicat

în

FOTO evz.ro

Afacerile cu terenuri descoperite în Timiș de Curtea de Conturi sunt pe punctul de a bloca orice activitate de cadastru, la nivel național, arată EVZ.ro. Operațiuni similare s-au petrecut în multe localități din țară, scopul fiind același: cele mai interesante terenuri (agricole) să ajungă pe mâna ”băieților deștepți” prin transferuri între unități administrativ teritoriale (UAT).

Sursa citată arată că inspectorii de la Curtea de Conturi Timiș au realizat, vara aceasta, un control pe fond funciar, la Prefectura Timiș, unde peste 70% din restituirile pe legile de fond funciar se dovedesc a fi nelegale.

Evenimentul Zilei dă și un exemplu, petrecut la Buziaș, unde un fin al fostului șef Romsilva, Adam Crăciunescu, dorea în proprietate cele 50 ha de teren pe care le are în concesiune în orașul Buziaș și pe care cultivă viță de vie. Planul pentru a le obține a fost să cumpere dreptul de proprietate de la o femeie care a moștenit aceeași suprafață, dar în altă localitate, respectiv în comuna Jebel.
Jurnaliștii de la EVZ arată și cum s-a acționat. Mai întâi trebuia identificat moștenitorul unei suprafețe de fix 50 ha, dispus să vândă pământul. A fost găsit, în 2011, la Jebel, localitate aflată la 60 km depărtare de Buziaș, în persoana Romaniței Ghilzon, ”titulara dreptului de proprietate privind terenul agricol revendicat de la autor Radu Maria Moise Livia”.

Femeia solicitase retrocedarea, i s-a respins inițial, dar în iulie 2011, i se admite contestația și se reconstituie dreptul de proprietate, în favoarea ei, ca moștenitoare. Peste exact șapte luni femeia încheie un acord de vânzare în fața unei avocate cu firma familiei ex-șefului ROMSILVA.

Fix în ziua în care s-a stabilit suma de vânzare a terenului, 28 februarie 2012, Romanița Ghilzon solicită și Primăriei din Jebel să îi restituie terenul, dar nu în vatra satului, unde l-a avut familia ei, ci la Buziaș, unde există parcela concesionată de firma amintită care era dispusă să îl și cumpere.

Primăria Jebel acționează ”exemplar”. În câteva ore întocmește documentele necesare în vederea schimbului și le transmite autorităților județene.

O zi mai târziu, pe 1 martie 2012, CJSDPP Timiș validează propunerea pentru radierea Romaniței Ghilzon cu suprafața de 50 ha de pe raza comunei Jebel și trecerea acesteia pe anexa 49 a orașului Buziaș.

Citește mai mult pe evz.ro

Citiţi mai departe

Cele mai citite