Connect with us

Divertisment

Domeniul Herneacova, o destinație de weekend accesibilă lugojenilor

Publicat

în

La doar 35 de kilometri depărtare de Lugoj, pe drumul spre Timișoara, bine ascuns după dealurile pline cu viță de vie de la Cramele Recaș se află Domeniul Herneacova. Pentru pasionații de cai și tot ce înseamnă echitație, acest loc nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind cel mai renumit complex de acest fel din Europa de Est.

Pentru cei care caută o oază de liniște unde să petreacă o după-masă de sâmbătă, la Herneacova veți găsi patru restaurante care mai de care mai interesante, dintre care unul cu preparate internaționale sofisticate, dar și terase, un parc de aventură cu tiroliană și trasee prin pădure, precum și poteci de jur împrejurul domeniului pe care te poți plimba în voie și fără să trebuiască să plătești vreo taxă de intrare.

dav

Călărie

La Herneacova există trei arene speciale pentru competiții și pregătirea dinaintea acestora. Când au loc evenimente aici, locurile se epuizează destul de repede, așa că dacă vrei să urmărești o competiție ai face bine să-ți rezervi un loc din timp. Dacă vrei doar să călărești unul dintre caii care sunt îngrijiți la Herneacova, trebuie să suni cu cel puțin 24 de ore înainte de sosire.

Prețul unei ședințe de echitație este de 50 de lei și durează 20 de minute. Locația fiind una frumoasă, aici pot avea loc și ședințe foto cu cai, care pornesc de la 120 de lei pentru 30 de minute. Printre cele mai populare activități este și plimbarea cu trăsura, care costă 200 de lei și înseamnă o plimbare de 30 de minute pentru până la 5 persoane.

Restaurante

Pe lângă o sală dedicată exclusiv evenimentelor, la Herneacova vei găsi patru restaurante și terase, care te îmbie cu mirosuri de vis și arată ca cele din Elveția. Și prețurile sunt pe măsură însă, așa că așteaptă-te să plătești între 80 și 200 de lei pentru o masă la restaurantul principal al domeniului. Deși mâncarea este delicioasă, opțiunile din meniu sunt puține deocamdată.

dav

Pentru cei mai pretențioși există și un salon exclusivist în cadrul domeniului. Aici pot fi organizate evenimente precum întâlniri de afaceri, zile onomastice sau petreceri tematice. Desigur, pentru cei care adoră grătarul, există și o terasă la care se servesc mici, cefe și alte bucăți de carne proaspăt prăjite deasupra cărbunilor încinși.

Aventura Parc

După atât de multă mâncare, e timpul pentru mișcare! La parcul de aventură din incinta domeniului poți să faci plimbări prin pădure sau, dacă ești mai curajos, să urci pe unul intre traseele special concepute pentru o zi de distracție la maxim. Traseele sunt în special destinate celor mici. Dacă vrei să îți simți inima cum îți sare din piept, o tură cu tiroliana te va face să uiți de toate problemele uzuale.

Cea mai lungă dintre ele traversează tot domeniul pe o lungime de 260 de metri, având o înălțime de până la 20 de metri. Dacă vrei să te dai cu tiroliana, va trebui să achiți suma de 25 de lei pentru o călătorie dus-întors. La Aventura Parc, tarifele încep de la 60 de lei pentru 3 ore de distracție.

Gammet 2000
Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Divertisment

“Achiziţie, pe sărăcie”. Catamaran pentru plimbări pe Surduc s-a transformat într-un “ponton” plutitor

Publicat

în

cataraman-surduc-lugojAsociaţia pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului în Timiş a achiziţionat, printr-un proiect transfrontalier România-Serbia, o ambarcaţiune cu care turiştii vor putea face plimbări pe lacul Surduc.

În proiect era stipulat un frumos catamaran, pentru care au fost alocaţi 20.000 de euro. În loc de catamarn, pe lacul Surduc a fost adus însă o ambarcaţiune cu motor electric, ce seamănă mai de grabă cu un ponton plutitor, nicidecum cu un catamaran, arată adevărul.ro

„Achiziţia a fost pe sărăcie. Motorul electric a costat peste jumătate din bani. Sumele din proiect au fost configurate de partenerii noştri transfrontalieri din Serbia şi erau mici. Abia am găsit cine să ni-l facă şi aşa…Săraci, dar cinstiţi. Este Ion Iliescul catamaranelor din România”, a explicat Mihai Ritivoiu, care este şi consilier judeţean din partea PSD.

Citiţi mai departe

Cultură

Bucătarul Uica Mihai vine la Lugoj să-şi lanseze cartea şi editura

Publicat

în

FOTO ARHIVA

Uica Mihai, cunoscutul bucătar bănăţean, ajunge, miercuri, 3 iulie, de la ora 18, la Casa Bredicenilor din Lugoj. Uica, bucătar desvârşit este şi un scriitor valoros. De data aceasta, la Lugoj, ajunge din această postură, pentru a-şi lansa cartea “Eu şi tata”, dar şi Editura “Uica Mihai Tradiţii Bănăţene”.

“Am ieşit la pensie şi am picat aşa într-o stare de depresie, de anxietate, când m-am gândit că de acum mai am cu un picior să traversez pe lumea ailaltă. Dar mi-am adus aminte că, înainte de a fi bucătar de succes, am fost jurnalist, editor şi tipograf. Şi am zis să-mi încropesc eu, acasă, o mică tipografie, să îmi iau din nou atestatul de editor, să mă înscriu la Bibliteca Naţională, în registrul editurilor. A fost destul de complicat, dar am reuşit, din ianuarie, ca Asociaţia Culturală <<Uica Mihai>> să aibă propria editură, care se numeşte <<Uica Mihai Tradiţii Bănăţene>>”, povesteşte Uica, care are planuri mari cu editura.

“Voi reedita toate lucrările pe care le-am scos până acum: cărţile mele de bucate şi cele două cărţi de literatură memorialistică, Bucătărind cu Uica prin Banat şi Bucătărind cu Uica prin Europa. Vreau să pot să ofer şi altor scriitori, din spaţiul bănăţean un loc în care să-şi vadă cărţile tipărite. Voi fi foarte selectiv, o să am grijă ca ceea ce public la editură să fie legat strict de tradiţiile Banatului. Eu mai am două lucrări mari pe care doresc să le închei. Una se numeşte <<Lada cu zestre>> şi va cuprinde aproape 200 de reţete culese de-a lungul vremurilor şi drumurilor mele prin Banat. A doua e o lucrare la care mă documentez de doi ani, se numeşte <<Timişul coloana vertebrală a Banatului>> şi va cuprinde o monografie a râului Timiş de la izvor, din Munţii Semenic, până la vărsarea, la Pancevo. O să fie presărată cu mici fragmente din monografiile localităţilor prin care trece Timişul, persoane şi locuri interesante, întâmplări, obiceiuri, cu o dinamică care se vrea asemănătoare râului”, a spus Uica Mihai pentru Lugojeanul.ro

Dsepre cartea pe care o lansează miercuri, la Lugoj, Uica spune că venit în urma unui imbold lăuntric, fiind scrisă într-un timp record.

“Anul trecut, în iarnă, m-am trezit într-o dimineaţă şi m-am aşezat la calculator, pur şi simplu simţind nevoia să scriu despre tata. Timp de 33 de zile am scris şi am publicat online, câte un capitol din această carte. Grafica a fost executată de fiul meu, Mihai Traian jr., şi pot să spun că e o carte care cuprinde trei generaţii: tata, eu şi fiul meu. Ea avut succes de critică, prezentarea este făcută de către un scriitor cu o reputaţie mare, Ştefan Mitroi. Cei care au citit-o, mi-au mărturisit că nu o pot lăsa din mână”, spune Uica Mihai, care vă aşteaptă miercuri, la Casa Bredicenilor.

 

Citiţi mai departe

Cultură

„Povestea iei bănăţene”, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj

Publicat

în

Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj găzduiește, cu începere de luni, 24 iunie 2019 , expoziția „POVESTEA IEI TRADIȚIONALE BĂNĂȚENE”, manifestare prilejuită de Ziua Universală a Iei – un simbol identitar al costumului  popular românesc. Prin diversitatea și unicitatea câmpurilor sale ornamentale, cămașa românească a fascinat de-a lungul timpului, deopotrivă, pictori celebrii (Henri Matisse), designeri internaționali (Yves Saint Laurent, Kenzo, Jean Paul Gaultier) sau fețe regale ale României interbelice(regina Maria, principesele Ileana și Elena).

„Impresionanta colecție a instituției noastre, cuprinde sute de ii în patrimoniul său – piese foarte valoroase, care prin unicitatea, vechimea și starea de conservare foarte bună, sunt susceptibile de a face parte din categoria tezaur, multe dintre acestea regăsindu-se în expoziția temporară. Intenția noastră este  de a promova spiritualitatea tradițională bănățeană, de această dată, prin portul iei, al spăcelului, așa cum era el numit în limbaj dialectal bănățean. În urmă cu  un secol, bănățencele asortau la spăcel, celelalte componente ale costumului tradițional –poale, catrințe, conci sau opreg. În funcție de calitatea fibrelor naturale din care erau țesute, de finețea  mătăsii sau lânii folosită la cusături și broderii, spăcelele ilustrau diferențele de statut social dintre femeile spațiului rural bănățean. Decorul și regulile cromatice, respectate cu strictețe(femeile căsătorite și cele bătrâne foloseau culori mai șterse, mai închise, în timp ce tinerele fete preferau culori apinse), trădează vârsta celor care  purtau ia. Produs  al unei adevărate industrii casnice exclusiv feminine, fiecare spăcel, la fel ca și femeile care îl lucrează,  este unic în felul său, prin prisma simbolurilor  magice ale câmpului ornamental, menite a proteja purtătorul de spiritele rele sau de farmece.  Efortul de a țese la război pânza și apoi de  a coase sau broda un spăcel este dificil de imaginat în zilele noastre, această muncă putând dura chiar luni de zile, în contextul în care femeile coseau șase sau chiar opt ore pe zi. Manifestarea punctează, în egală măsură, și o importantă sărbătoare a calendarului popular – ziua de Sânziene”, arată Daciana Vuia, directorea muzeului.

Vizitatorii pot descoperi în vitrinele  expoziționale și colecția de păpuși etnografice pictate pe lemn de Laura Vlad (sora poetului dialectal Victor Vlad Delamariana), acestea  ilustrând diversitatea motivelor ornamentale ale iei din toate zonele etnofolclorice ale României. În 1929, Laura Vlad câştigă Premiului I şi  Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de la Barcelona pentru păpuşile etnografice.  Acestea au suscitat un mare interes în epocă, artista primind comenzi pentru figurinele sale de la muzee din Viena, Helsinki, Rio de Janeiro, Timişoara, Braşov dar şi de la colecţionari particulari de artă din România şi străinătate.

Expoziția poate fi vizitată la sediul Muzeului din Lugoj, până la sfârșitul lunii iulie.

Citiţi mai departe

Cele mai citite