Connect with us

Cultură

Doi episcopi de Lugoj sunt propuşi pentru beatificare. Cauza va fi analizată la Vatican

Publicat

în

La începutul lunii aprilie, Biserica Greco-Catolică din România, Postulatura Cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici anunţă predarea lucrării Positio super martyrio la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, lucrare conţinând documentaţia necesară argumentării martiriului celor şapte episcopi.

Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Predarea către Congregaţia Cauzelor Sfinţilor a celor două volume din Positio încheie o etapă esenţială din drumul spre recunoaşterea de către Biserică a martiriului episcopilor greco-catolici.

Urmează evaluarea Positio de către un grup de nouă experţi teologi şi, după votul acestora, examinarea din partea unei comisii de cinci cardinali. Ultimul care se va pronunţa va fi Sfântul Părinte, prin promulgarea decretului de recunoaştere a martiriului episcopilor.

Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său. Ordinele au pornit de la Stalin, planificarea a fost făcută de Ministerul Cultelor și de Securitate, coordonarea „asaltului” de două luni care a dus la „lichidarea” Bisericii a fost făcută sub comanda unei comisii a CC al PCR, care a primit ordine direct de la membri ai Biroului Politic. Executant a fost întregul aparat administrativ și de forță al statului comunist cu sprijinul direct sau indirect al altor instituții.

Episcopii au fost arestați spre finalul „asaltului” și au continuat să fie persecutați și în perioada de detenție, fiecare în parte, până la moarte.

Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Bustul lui Mihai Viteazul va fi dezvelit la Lugoj cu ocazia Centenarului

Publicat

în

Vineri, 30 noiembrie 2018, ora 12:00 va avea loc dezvelirea Bustului voievodului Mihai Viteazul, amplasat în Parcul Poștei. Realizarea și amplasarea Bustului se înscrie în seria manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Unirii, evidențiind astfel rolul voievodului român în înfăptuirea primei uniri a Principatelor Române din anul 1600. Conform cercetătorilor, marele voievod a poposit, pe 31 octombrie 1600, la Hanul Poștei din Lugoj, edificiu care există și în prezent și în care se află la ora actuală Protopopiatul Ortodox Lugoj.

Bustul a fost amplasat pe un soclu realizat în două trepte, înălțimea totală ajungând la 190 cm. Postamentul a fost realizat din beton armat și placat cu marmură de Vista (bej cu inserții maro). Pe acesta a fost amplasată o plăcuță din bronz cu numele, anul nașterii și al morții. Bustul are înălțimea de 130 cm fiind realizat din bronz și este amplasat cu fața spre strada 20 Decembrie 1989, accesul la monument făcându-se printr-o alee perpendiculară pe trotuarul străzii.

Sculptorul este George Dumitru, născut la Ploiești în 1954. A studiat între 1978-1982 la Academia de Arte Frumoase Iași și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. La ora actuală este profesor la Liceul de Artă din Ploiești. Are numeroase lucrări, atât în țară cât și  în străinătate.

Citiţi mai departe

Cultură

Trenul Centenarului trece prin Lugoj, orașul din Banat care a avut cei mai mulți reprezentanți la Marea Unire

Publicat

în

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a demarat un proiect de aducere în prin plan a întâmplărilor şi mărturiilor participanţilor bănăţeni la Unire. Prin iniţiativa “Centenar bănăţean – Călătoria către Unire”  se reconstituie drumul parcurs cu trenul, de delegaţii bănăţeni către Alba Iulia, în preajma zilei de 1 Decembrie 1918.

Reprezentanţii a aproape 18 de oraşe şi comune din Banat s-au arătat doritori să refacă drumul strămoşilor lor către Alba Iulia. Aceştia vor călători cu trenul, cu o garnitură specială CFR, de la Timişoara către Alba Iulia, în 28 noiembrie 2018. În oraşul Unirii, ei vor fi întâmpinaţi de autorităţile locale pentru ca, mai apoi, să aibă parte de un program special, menit să îi transpună în atmosfera de sărbătoare a acestui eveniment special pentru România.

 “Am solicitat muzeului din Alba Iulia să ne trimită mandatele de reprezentarea a delegaţiilor bănăţeni, credenţionale se numesc. Asta însemnând zona Timiş, Caraş şi Torontal. Am identificat unităţile teritorial administrative de astăzi şi am transmis scrisori către aceste primării, 42 la număr, şi i-am invitat să-şi desemneze reprezentanţi şi la această întâlnire. Marea majoritate au plecat din Lugoj, în urmă cu 100 de ani.

Nouă ne-au răspuns 18 primării şi ne-au anunţat că o să-şi trimită oamenii. Sunt circa 80 de persoane. Va fi un tren special! Se pleacă în 28 noiembrie, pentru că am vrut să respectăm istoria, se pleacă la 6.30, din Timişoara. Trenul opreşte în Lugoj şi în Făget, iar la 11.30 se ajunge. Delegaţia va fi primită în Sala Unirii, unde se vor înmâna din nou credenţionale, la fel ca acum 100 de ani, după care vor fi vizitate cetatea şi muzeele. Vor fi aşteptaţi de Garda naţională, în ţinută de epocă”, ne-a declarat Victor Bunoiu, coordonatorul proiectului din partea Direcţiei de Cultură Timiş.

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojul şi Szekszard au marcat 25 de ani de parteneriat. Cum au ajuns cele două oraşe să se înfrăţească

Publicat

în

În perioada 9-11 noiembrie, Francisc Boldea, Primarul Municipiului Lugoj, s-a aflat la Szekszard (Ungaria), oraș înfrățit cu Lugojul, la invitația primarului Ács Rezső cu prilejul festivalului Zilele Sf. Marton, sărbătoare locală.

Cu această ocazie s-a marcat aniversarea a 25 de ani de parteneriat între Lugoj și Szekszard.

“Parteneriatul Lugojului cu orașul maghiar Szekszárd își are rădăcinile departe în trecut. În anul 1860, numeroşi colonişti din Szekszard şi din judeţul maghiar Tolna s-au stabilit în partea de est a actualului judeţ Timiş, întemeind localitatea Bunya-Szekszárd sau Bunea Mică. În anul 1992, un arhivar din Szekszard, Kaţian Janos, a descoperit această preţioasă informaţie istorică şi a pornit pe urmele înaintaşilor săi. Cercetările l-au condus la Lugoj, unde a stabilit primele contacte cu reprezentanţii comunităţii maghiare locale. Ajuns în Bunea Mică, Kaţian Janos a găsit un sat complet depopulat şi a aflat că locuitorii săi s-au stabilit în localităţile învecinate, printre care şi Lugojul.

Contactele Szekszard-Lugoj s-au înmulţit şi au devenit oficiale în scurt timp. De aici şi până la înfrăţire nu a mai fost decât un singur pas, aceasta fiind parafată, aşa cum am spus la început, la 28 mai 1993 de către primarii Virgil Turcan şi Kocsis Imre Antal.”, se arată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia acestui eveniment de către Primăria Lugojului.

Primarii celor două orașe au semnat în mod festiv un document de înoire a parteneriatului. Primarul Francisc Boldea a oferit omologului său maghiar o plachetă care marchează cei 25 de ani de parteneriat.

Programul întocmit de gazde a inclus vizite la două fabrici din Szekszárd și o întâlnire cu membri ai asociației de prietenie  Szekszárd – Lugoj.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: