Connect with us

Cultură

Doi episcopi de Lugoj sunt propuşi pentru beatificare. Cauza va fi analizată la Vatican

Publicat

în

La începutul lunii aprilie, Biserica Greco-Catolică din România, Postulatura Cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici anunţă predarea lucrării Positio super martyrio la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, lucrare conţinând documentaţia necesară argumentării martiriului celor şapte episcopi.

Meridian 22 S.A. Luhoj

Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Predarea către Congregaţia Cauzelor Sfinţilor a celor două volume din Positio încheie o etapă esenţială din drumul spre recunoaşterea de către Biserică a martiriului episcopilor greco-catolici.

Urmează evaluarea Positio de către un grup de nouă experţi teologi şi, după votul acestora, examinarea din partea unei comisii de cinci cardinali. Ultimul care se va pronunţa va fi Sfântul Părinte, prin promulgarea decretului de recunoaştere a martiriului episcopilor.

Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său. Ordinele au pornit de la Stalin, planificarea a fost făcută de Ministerul Cultelor și de Securitate, coordonarea „asaltului” de două luni care a dus la „lichidarea” Bisericii a fost făcută sub comanda unei comisii a CC al PCR, care a primit ordine direct de la membri ai Biroului Politic. Executant a fost întregul aparat administrativ și de forță al statului comunist cu sprijinul direct sau indirect al altor instituții.

Episcopii au fost arestați spre finalul „asaltului” și au continuat să fie persecutați și în perioada de detenție, fiecare în parte, până la moarte.

Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Lugojul nu are niciun proiect dedicat Centenarului, pe lista Ministerului Culturii

Publicat

în

Consiliul Județean Timiș este implicat în organizarea de evenimente dedicate celebrării a 100 de ani de la Marea Unire. Aproape jumătate dintre proiectele organizate în județul Timiș cu ocazia Anului Centenarului și finanțate de Ministerul Culturii sunt organizate de CJ Timiș, restul aparținând unor ONG-uri.

Meridian 22 S.A. Luhoj

“Implicarea Consiliului Județean în promovarea culturii autentice și a tradițiilor și istoriei acestui popor este dovedită și de multitudinea de evenimente pe care le vom organiza împreună cu instituțiile subordonate în Anul Centenarului. Din cele 16 proiecte care se vor derula la nivelul județului Timiș, șapte vor avea loc în organizarea Consiliului Județean Timiș sau a instituțiilor noastre de cultură. Și vă ofer câteva exemple: Simpozionul internațional 1918-2018 o sută de ani de realități românești, Expoziția foto-documentară România în anii Primului Război Mondial. Marea Unire de la 1918 și Banatul, lansarea PicText, Marea Unire și Tricolorul în portul popular bănățean, Personalități marcante românești sub culorile Unirii, spectacolul Din suflet de roman. Pe de altă parte, sunt bucuros că organizațiile neguvernamentale au reușit să depună proiecte solide care să fie acceptate”, a spus președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra.

Lugojul, fără proiecte pe lista ministerului

Lugojul nu este implicat în niciunul din aceste proiecte. Primarul Francisc Boldea susține însă, că, la nivel local, există mai multe manifestări dedicate acestui eveniment.

Cel cu care se mândrește cel mai mult este un spectacol folcloric, care se va desfășura în Piața J.C. Drăgan, în 30 moiembrie. “Va fi Veta Biriș, Ghiță Călțun Brancu, Elena Jurjescu, Mircea Cărtuneanu, Vasilică – ceterașul cu formația lui din Oaș, Ansamblul Lugojeana, numai folclor. Scena va fi lângă Soldatul cu pușca. Vom da 2.000 de fulare tricolore lugojenilor, 100 de torțe, probabil va fi 1000 de porți de fasole cu ciolan. Vom face cea mai mare adunare care a avut loc la Lugoj”, a declarat Boldea.

Toate evenimentele din Timiș, dar și din țară pot fi consultate pe platforma dezvoltată de Ministerul Culturii, http://centenar.gov.ro/web/.

Citiţi mai departe

Cultură

Ambulanța pentru Monumente intervine pentru salvarea bisericii de lemn de la Jupânești

Publicat

în

Zona Făgetului păstrează azi majoritatea bisericilor de lemn din Banat. Cândva cu sutele, dominând cu turnurile lor peisajele satelor bănăţene, bisericile au dispărut rând pe rând. Unele au fost înlocuite de biserici noi de piatră, altele s-au pierdut odată cu sistematizările austriece, dar multe, prea multe, au dispărut datorită abandonului şi neglijenţei umane. Nicolae Săcară, povesteşte că la sfârşit de secol 19 erau peste 200 de biserici în Banat, în perioada interbelică în jur de 50, iar astăzi în Timiş şi Caraş în jur de 25. În fiecare an, însă, o nouă biserică este periclitată, de foc, de ploi şi zăpezi, de abandon, dar mai ales de restaurări brutale, cu pierderi uriaşe de material original.

Meridian 22 S.A. Luhoj

Biserica de lemn din Jupâneşti este probabil una dintre cele mai vechi biserici din Banat, ca tipologie de plan, îmbinări şi volumetrie, însă informaţii în ceea ce o priveşte sunt extrem de puţine. Cei câţiva cercetători care s-au aplecat asupra sa, o datează undeva între sfârşit de secol 17 şi început de secol 18, deşi datări precise nu există.

Astăzi regăsim această preţioasă biserică uitată în cimitir, cu acoperişul distrus de ploi şi zăpezi. Oamenii din sat au încercat s-o apere de vijelii cu o prelată uriaşă care a fost spulberată de furtunile dese din această vară. Tocmai de aceea, Ambulanţa pentru Monumente Banat şi-a propus, cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a comunităţii locale, să intervină asupra învelitorii de şindrilă foarte deteriorată, prelungind astfel viaţa monumentului şi pregătindu-l pentru o ulterioară restaurare. Mitropolia Banatului ne pune la dispoziţie materialele de intervenţie (şindrilă, laţi, etc.) în valoare de 3500 de euro. Deposib Expert ne oferă o reducere la substanţa Bochemit cu care vom trata şindrila.

Se caută voluntari

Ambulanţa pentru Monumente Banat face apel la voluntari pentru a salva această frumoasă bisericuţă. Cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a Primăriei Oraşului Făget, vom asigura cazarea şi masa participanţilor. Cei interesaţi să participe,]n perioada 17-24 august, trebuie să-şi aducă încălţăminte de lucru, sac de dormit, lanternă, izopren. Acceptăm şi voluntari pentru o perioadă mai limitată de timp.

Proiectul Ambulanţa pentru Monumente Banat este un proiect cultural finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, din Timbrul de Arhitectură, fiind coordonat de Asociaţia pentru Patrimoniu Activ- PACT, în parteneriat cu Asociaţia Monumentum, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş- Severin, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara.

sursa Ambulanța pentru Monumente Banat

Citiţi mai departe

Cultură

Fotografii și texte de epocă, expuse la Muzeul de Istorie din Lugoj

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Artă plastică și Etnografie Lugoj găzduiește în perioada 15 aug.-1 nov. 2018, expoziția „Conștiința națională la românii lugojeni”. Manifestarea, organizată sub semnul Centenarului Unirii din 1 dec. 1918, încearcă să reliefeze, cu ajutorul fotografiilor documentare și a textelor de epocă, modul în care s-a dezvoltat conștiința națională la românii lugojeni în doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Meridian 22 S.A. Luhoj

La baza numeroaselor inițiative sociale, culturale și politice ale locuitorilor, care au scos Lugojul din anonimat, confirmându-l ca centrul al mișcării de emanciparea a românilor bănățeni, au stat puternicele sentimente naționale: iubirea față de limbă și neam.

Vernisajul expoziției va avea loc,  miercuri, 15 aug. 2018, ora 19.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: