Connect with us

Administrație

Deponeul de la Ghizela a distrus viața mai multor sate din zonă: “Miroase mai rău decât veceul”

Publicat

în

În urmă cu mai bine de 10 ani, locuitorii satului Covaci din judeţul Timiş s-au legat cu lanţuri în faţa Prefecturii Timiş, pentru a se opune construirii deponeului ecologic la ei în sat, arată adevărul.ro. În final a fost aleasă localitatea Ghizela, oamenilor de aici promiţându-li-se investiţii în apă, canalizare, drumuri, apă curentă şi locuri de muncă.

În 2011, deponeul de la Ghizela a fost inaugurat şi aici a început colectarea deşeurilor din tot judeţul. Acum, deponeul se extinde cu încă o celulă, iar cei care circulă pe autostrada A1 resimt mirosul atunci când trec prin zona localităţii Ghizela. Mulţi dintre şoferii aflaţi în tranzit nici măcar nu ştiu de unde vine acest miros.

Surprinzător, în Ghizela mirosul de gunoi nu este unul persistent. Potrivit localnicilor, mirosul se resimte puternic doar în anumite zile, când bate vântul. „Cum să fie? Miroase când bate vântul. Noi  suntem mai feriţi, dar în partea cealaltă miroase mai tare. Ce putem face noi?“, a declarat Anton Egon, localnic din Ghizela.

În privinţa dezvoltării comunei, bărbatul susţine că nu s-a schimbat nimic. „Atât, că pute, şi cu aia rămânem în continuare“, a spus bărbatul. „E jale. E groaznic. Când bate vântul se simte cel mai tare. Nu avem ce să facem. Miroase mai rău decât veceul. E de nedescris. S-au promis multe, dar degeaba“, a declarat un alt bărbat din localitate. Tiberiu Fekete este unul dintre localnicii din Ghizela care susţine că nu simte niciodată miros de gunoi. Ştie, însă, că în localităţile învecinate (Şanoviţa, Belinţ şi Chizătău) sunt probleme mari cu mirosul. 

„Miroase a ceapă stricată“

Cristina locuieşte în Şanoviţa, sat aparţinător comunei Ghizela şi apropiat de deponeul ecologic. Tânăra susţine că mirosul pe care îl resimte, în special înainte de ploaie, este groaznic. „Miroase foarte tare, în fiecare zi, mai ales seara şi când dă să plouă. E groaznic. Miroase a ceapă stricată“, susţine tânăra, potrivit căreia doar o parte dintre promisiunile făcute atunci când s-a construit deponeul au fost îndeplinite.

„Părinţii, bunicii noştri nu au ştiut pentru ce semnează. Au spus că o să fie apa gratis, gunoiul gratis. Apa se plăteşte, gunoiul se plăteşte. Totul se plăteşte“, susţine tânăra, potrivit căreia apa curentă este funcţională în Şanoviţa, dar canalizarea, nu. În privinţa drumurilor din localitate, încă sunt străzi de piatră sau la care se lucrează acum. Cristina susţine că promisiunea referitoare la crearea unor noi locuri de muncă pentru locuitorii din Şanoviţa a fost onorată, dar salarile sunt de mizerie, ambii săi părinţi lucrând la deponeu, pe salariul minim pe economie: „Salariile sunt foarte mici. E bătaie de joc“.

Maria lucrează în Şanoviţa, dar locuieşte în Belinţ. Tânăra susţine că nici în Şanoviţa nu miroase atât de tare ca în Belinţ. „Noi cred că suntem cei mai afectaţi. E teroare. Ţi se întoarce stomacul pe dos. Nu poţi să deschizi un geam. Să îşi ia primarul groapa de gunoi şi să şi-o bage în… curte“, spune Maria.

Ce spun autorităţile

Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, proprietarul deponeului ecologic de la Ghizela, caută soluţii de reducere a mirosului în localităţile din apropiere. Potrivit preşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, investiţiile pentru reducerea poluării olfactive sunt în derulare. „Nu vom putea discuta de îndepartarea în totalitate a mirosului, dar discutăm de investiţii privind staţia de levigat, care preia levigatul şi îl prelucrează. Sperăm şi ca prin investiţia de 200.000 de euro în filtrele de aer să rezolvăm în mare parte problema mirosului din zonă“, a declarat Dobra.

„A fost o discuţie din ce am înţeles vizavi de apa gratis, dar din păcate aşa a fost să fie. Numulţumirea mea e că ar fi trebuit să găsim o variantă. Din punct de vedere financiar ar trebui să fim o comună protejată. Tot judeţul depozitează. Avantajele sunt foarte mici. Eu nu am fost primar atunci, domnul preşedinte (n.r. – preşedintele CJ) nu a fost atunci. Soarta ne-a găsit. Pe ajutor social nu avem nicio persoană. Avem cea mai mare plantaţie de alun din România, realizată de investitori italieni, şi angajează pe bandă rulantă“, a declarat şi Mircea Mirean (PNL), primarul comunei Ghizela.

Gammet 2000
Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Consilierii locali, covocați pentru transferul terenului de la MApN. Ce ofertă de nerefuzat are Primăria

Publicat

în

Primarul Francisc Boldea i-a convocat pe consilierii locali, în 18 iulie, la o ședință extraordinară, pentru o nouă discuție privind situația transferului terenului ce aparține MApN, de pe str. Timișoarei.  Proiectul fost propus de nenumărate ori de primar și a fost respins, consilierii din opoziție nefiind de acord cu transferul.

Este vorba despre 8.250 mp, teren și clădiri, pentru care MApN cere la schimb 30 de apartamente la cheie. Până luna trecută, consilierii locali din opoziție au refuzat acest schimb, deoarece valoarea apartamentelor ar fi mult mai mare decât cea a imobilului pe care municipalitatea ar urma să-l primească.

La ultima ședință a Consiliului Local, de la sfârșitul lunii iunie, viceprimarul Cristian Galescu a anunțat că Primăria Lugoj a găsit o soluție pentru nemulțumirea consilierilor locali. Banii pentru construirea apartamentelor ar urma să fie alocați de Agenția Națională pentru Locuințe.

“Din punctul meu de vedere respingerea proiectului (n.r. la ultima ședință) a fost un lucru total nejustificat pentru că am încercat diverse soluții și de data aceasta chiar am găsit una favorabilă, dar din păcate un număr de consilieri locali au fost împotrivă și au considerat că nu trebuie să voteze acest punct. Soluția la care noi am ajuns, în urma consultărilor cu Ministerul Apărării Naționale, a fost ca dânșii să ne cedeze acel teren și clădirea de acolo, iar noi să le dăm un număr de 30 de apartamente, care nu vor fi făcute, cum era până acum, din bugetul local, ci cu bani de la Agenția Națională pentru Locuințe. Am discutat cu cei de la ANL, am găsit sprijin și înțelegere și ne-au spus că vor finanța pentru acel cartier un număr de 150 de locuințe.  Dintre acestea, primele 30 ar urma să fie acordate MApN-ului, conform protocolului. Astfel bugetul local ar fi degrevat de orice cheltuială și nu văd niciun motiv pentru care colegii consilieri să nu voteze acest proiect. Până acum, motivul a fost că este neavantajos pentru Lugoj. Acum Lugojul primește ceva de la Ministerul Apărării, în mod gratuit și cedează ceva care va fi făcut de către ANL, fără bani de la bugetul local”, a declarat viceprimarul Lugojului, la ultima ședință în care s-a discutat acest proiect.

Citiţi mai departe

Administrație

S-au încheiat lucrările la toboganul de la ștrand. Când ar putea fi dat în folosință

Publicat

în

Bazinul cu tobogane de la ștrandul din Lugoj rămâne închis cel puțin până la finalul lunii iulie. Reprezentanții Primăriei Lugoj a anunțat că în aceste zile că lucrările s-au încheiat și în prezent se află în probe.

„Pentru punerea în folosință a toboganului din incinta Ștrandului Municipal, precizăm că în această săptămână au fost finalizate probele la bazinul cu topogane, urmând ca săptămâna viitoare să se facă recepția și imediat darea lui în folosință”, au transmis reprezentanții Primăriei Lugoj, printr-un comunicat de presă.

 

 

 

Citiţi mai departe

Administrație

Șapte familii din Lugoj au primit locuințe ANL. Încă trei apartamente sunt libere

Publicat

în

Primăria Lugoj a anunțat printr-un comunicat de presă că s-a făcut repartizarea locuințelor vacante de la blocul ANL de pe strada Caransebeșului scara 1.

Au fost libere șapte apartamente, dintre care șase cu o cameră și un apartament cu două camere. Acestea au fost repartizate în funcție de pozițiile ocupate pe lista de priorități aprobată de Consiliul Local Municipal Lugoj.

„În ordinea punctajului, persoanele de pe lista aprobată de Consiliul Local, au fost contactate și chemate la sediul primăriei unde au putut să aleagă unul dintre cele șapte apartamente libere. Dintre cele 10 persoane care au venit, doar patru au acceptat repartiția, astfel încat, trei apartamente sunt în continuare libere. În perioada următoare procedura se va repeta astfel încât să se repartizeze și celălalte apartamente”, se arată în comunicatul de presă.

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite