Connect with us

Social

De ce părăsesc tinerii Lugojul: “Nu mi s-a oferit nicio oportunitate”

Publicat

în

An de an, zeci de tineri din Lugoj părăsesc orașul pentru străinătate. Cu inima cât un purice, dar cu multă speranță în suflet, aceștia se urcă în primul avion și pleacă spre alte orizonturi. De ce? Numitorii comuni sunt mai mulți: lipsa oportunităților în orașul lor natal, birocrația mare a țării dacă vrei să îți faci o afacere de la zero, lipsa sistemelor educaționale, de sănătate, de transport și așa mai departe.

Chiar dacă o parte din ei trăiește și va trăi pentru totdeauna la Lugoj, majoritatea tinerilor din oraș plecați în afară spun că nu se vor mai întoarce prea curând în oraș. Mulți speră să facă o carieră în străinătate.

Andra Curuțiu, 20 de ani, studentă la Haga

Andra s-a făcut remarcată încă din liceu ca fiind o elevă silitoare și care se implica în proiectele orașului. Participa la acțiuni de voluntariat, la concursuri și la orice însemna un mic ajutor pentru Lugoj, din orice punct de vedere. La 18 ani însă, după ce a dat Bacalaureatul, Andra a decis să părăsească orașul pentru a învăța dreptul la Haga, capitala legilor din Europa. Am întrebat-o pe tânără de ce a decis să facă facultatea în Olanda, când la Lugoj funcționează deja o universitate care oferă și studii în drept.

“Eu nu am plecat doar din cauza sistemului românesc, am plecat datorită experienței. Un program de drept internațional îmi oferă la ora actuală numeroase posibilități de a avea o carieră de succes. Sistemul de educație românesc a contribuit într-o mare măsură la alegerea mea. Școlii româneşti îi lipsește din plin evoluția.

Nu ne putem aștepta de la niște elevi de 16 ani să învețe pe de rost tema și viziunea despre lume într-o operă de-a lui Slavici, când problema actuală este Brexit. În școlile românești nu există educație politică sau sexuală. Copiii nu își știu drepturile și oamenii încă au impresia că violența domestică nu este o problemă a autorităților. Dacă ar fi fost să studiez în România, nu știu dacă aș fi studiat dreptul și dacă aș fi făcut-o, aș fi plecat fie la Cluj, fie la București.


M-am îndrăgostit de Olanda. Olandezii nu sunt nici reci, nici rasiști. Dimpotrivă, eu am avut norocul să întâlnesc doar olandezi primitori, dornici să te ajute și care te respectă. De când locuiesc aici, m-am obișnuit ca totul să funcționeze, de la trenurile care ajung la timp, până la sistemul de sănătate. Eventualele probleme se rezolvă puțin mai greu, dar pun acest lucru pe seama faptului că nu prea există probleme.

Sinceră să fiu, nu știu dacă voi rămâne în Olanda deoarece îmi doresc să profesez într-o țară unde se aplică sistemul de drept jurisprudențial sau să lucrez o perioadă pentru Camera Internațională de Comerț din Paris. În principiu, planul meu ar fi sa ma stabilesc în Singapore sau Canada după terminarea studiilor. Dacă mă voi întoarce în România? Nu cred, cel puțin nu în viitorul apropriat”, ne-a explicat Andra.

Benu Marinescu, 26 de ani, antreprenor

Dacă ai obiceiul să comanzi salate de la Benfast, află că restaurantul de pe Bucegi este ideea lui Benu, un tânăr de doar 26 de ani cu spirit antreprenorial. Benu a deschis Benfast mai mult ca o încercare pentru el însuși. A vrut să își dovedească lui că poate să pună pe picioare o afacere chiar și într-un oraș acaparat ca Lugojul și într-o țară birocratică până la gât precum România. După ce a pus localul pe picioare, și-a luat prietena și s-a mutat în Marea Britanie, acolo unde și-a pus bazele unei afaceri noi, pe care a deschis-o în câteva minute, din fața calculatorului.

“Sunt in Marea Britanie, zona Dorset. Am plecat din România deși Benfast era profitabil, sistemul era foarte greoi, extrem de multă birocrație, forță de muncă necalificată, materia primă destul de scumpă, iar ca și tânăr antreprenor în industria fast-food, nu era un sistem deloc care să te încurajeze să continui, ba din contră. Am ales să plec în Anglia pentru că am vrut să mă dezvolt pe Digital Marketing, iar în România piața nu e foarte bine pregătită și educată în privința asta.

Aici am o firmă de Digital Marketing (promovare online) și imi place că sistemul e foarte bine pus la punct și usor de folosit! Am făcut firma în câteva minute din fața calculatorului fără să fiu nevoit să stau la cozi infernale și să plătesc taxe inutile. Intenționez să mă întorc în România datorită familiei și datorită forței de muncă relativ ieftine dacă lucrezi pentru companii de afară. România va rămâne mereu țara mea și vin des în țară deoarece am clienți acolo”, ne-a declarat Benu.

Tanita Corbeanu, 23 de ani, angajată la o companie de top din Londra

Londra a atras-o mereu pe Tanita. Tânăra lugojeancă a plecat la 18 ani din oraș și nu s-a mai întors de atunci decât în vacanțe, pentru scurte perioade de timp. A învățat dreptul la Londra, după care a fost vânată de una dintre cele mai importante firme de consultanță financiară din capitala Regatului Unit. Pentru ea, Lugojul rămâne orașul natal, casa adevărată, însă care nu îi oferă nimic pentru a o face să revină și să trăiască în oraș.

“La momentul actual m-am îndepărtat de domeniul dreptului. Acum lucrez în domeniul financiar. Având în vedere că Anglia este percepută ca fiind ‘nodul financiar’ al Europei, pot spune că asta îmi face munca de zi cu zi mult mai interesantă și mai intensă. Trebuie să iau în considerare cerințele Germaniei, Franței, Elveției și a Statelor Unite; cerințe care de multe ori sunt simultane și toate la fel de urgente. Asa că a lucra în Londra în domeniul finanțelor este într-adevăr o provocare, dar o provocare care mă ține în priză mai mereu. Dacă mă mai gândesc să mă întorc – da.

Am gânduri de a mă întoarce înapoi în țară, dar voi fi sinceră și voi spune că nu în Lugoj. Am analizat opțiuni în București și Timișoara, tot pe domeniul financiar/consultanță financiară. Nu mă vad întorcându-mă în următorii 2-3 ani, dar e foarte posibil în următorii 5-10”, ne-a povestit Tanita.

Marius Daba, 30 de ani, însoțitor de zbor

Marius a îmbrăcat uniforma de însoțitor a celei mai mari companii aeriene low-cost din Europa. După ce a lucrat ca realizator radio și cameraman, tânărul din Lugoj și-a dorit o schimbare și, cum oportunitățile din orașul natal nu i-au surâs, s-a înscris la un cabin-crew recruitment. A fost decizia care avea să îi schimbe viața pentru totdeauna.

“Nu am mai stat la Lugoj pentru că nu mă vedeam muncind într-o fabrică. Din păcate orașul nu mi-a mai oferit nimic, iar când am auzit că pot lucra pe un post de cabin crew, am aplicat imediat. E o meserie inedită, să poți călători în fiecare zi și să o faci și pe bani. Este și solicitantă, dar sistemul de lucru e făcut în așa fel încât să poți duce la bun sfârșit și o săptămână mai solicitantă. Nu mă văd întorcându-mă la Lugoj prea curând. De fapt, am în plan să cer relocare într-o zonă mai caldă, cum ar fi Spania”, spune Marius.

Ioana Cămui, 23 de ani, studentă în America

Ioana a plecat din Lugoj în floarea tinereții, luând drumul Americii. A ajuns la Duke, o universitate de renume din Carolina de Nord. Aici a primit toate condițiile pentru a-și desfășura activitatea în mod civilizat. A descoperit ce înseamnă să faci educație, ce înseamnă să studiezi științele economice și financiare și ce uși ți se pot deschide doar pentru că vrei să ajungi cineva în viață și ești capabil de asta, nu pentru că lași o șpagă pe vreun coridor.

“Am plecat din Lugoj în urmă cu 2 ani pentru a urma studiile universitare în America. La momentul de față sunt studentă în anul 3 la Duke University, cu specializarea Economie-Finanțe și Statistică. Semestrul acesta studiez în Paris, iar după absolvire doresc să urmez o carieră în finanțe-bănci. Sper să pot folosi ceea ce învăț la facultate pentru a ajuta societatea, inclusiv orașul nostru”, ne-a declarat Ioana.


Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Femeia care a născut 18 copii a fost răpusă de cancer, la 49 de ani

Publicat

în

Încercare grea pentru una dintre cele mai numeroase familii din România. O femeie, mamă a 18 copii, a murit la 49 de ani, răpusă de cancer. Cel mai mic dintre copiii rămaşi orfani de mamă are cinci ani.

Durere mare într-o familie cu 18 copii din satul Remetea – Luncă, judeţul Timiş. Lidia Ştefureac, mamă a 18 copii, a murit la doar 49 de ani din cauza cancerului. O rudă a familiei Ştefureac a declarat că femeia a fost diagnosticată cu cancer de col uterin în urmă cu doi ani şi a fost supusă unei intervenţii chirurgicale la Cluj-Napoca. Boala s-a extins, iar Lidia Ştefureac nu a supravieţuit.

Membră a cultului penticostal, femeia a fost înmormântată conform obiceiului acestui cult. Unul dintre cei care a vorbit în cadrul slujbei de înmormântare a fost pastorul Cristian Boariu. „Tu pentru un mesaj nu ai putut să rezişti şi femeia asta a rezistat lucruri pe care nu pot să vi le spun de la amvon, dar ceea ce pot să vă spun e că nimeni nu a tras cât a tras femeia asta. (…)Gândiţi-vă cu cât stres această mamă a trebuit să pună masa în fiecare zi. Gândiţi-vă câte rugăciuni au fost acolo. Gândiţi-vă că de multe ori mamele adevărate, mamele eroine spun că nu le este foame, să stăm noi la masă. (…) Unii dintre voi aţi investit mii de euro în maşini, alţii au investit mii de euro în telefoane. Femeia asta a investit în cea mai bună investiţie pe care o face cineva, în copii”, a spus pastorul Cristian Boariu la slujba de la înmormântare.

În urma Lidiei Ştefureac au rămas 18 copii, dintre care nouă minori. Cel mai mic dintre minori are cinci ani, iar cel mai mare, o fată, are 17 ani. Dintre copiii care au trecut de vârsta majoratului, două fete şi un băiat, care are 30 de ani şi este şi cel mai mare, sunt căsătoriţi. Alte două fete locuiesc în Timişoara şi una în Lugoj, iar trei dintre băieţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

O rudă apropiată a familiei Ştefureac a declarat că de copiii minori va avea în continuare grijă tatăl lor, dar, pentru a fi alături de fraţii la Remetea Luncă, se va muta şi sora lor, care este căsătorită, şi locuieşte în Timişoara.

Cei care vor să îi ajute pe copiii rămaşi în urmă o pot face prin intermediul conturilor de donaţii deschis pe numele uneia dintre fetele familiei Ştefureac (una dintre fetele căsătorite), la Raiffeisen Bank:

Haragus Florica Maria

RO26 RZBR 0000 0600 2071 7670 – cont lei.

RO96 RZBR 0000 0600 2071 7671- cont euro.

COD SWIFT: RZBRROBU

COD BIC: RZBR

Citiţi mai departe

Social

Turiști din cinci țări s-au dat cu sania trasă de cal pe străzile din Margina

Publicat

în

Mai mulți turiști ajunși pe meleagurile noastre în ultimele zile s-au putut bucura de o experiență de-a dreptul inedită. Veniți tocmai din Anglia, Polonia, Finlanda, Portugalia și Italia, călătorii străini au ajuns la Margina, acolo unde au participat la o plimbare ieșită din comun.

Vizitatorii Centrului Turistic Margina s-au plimbat cu sania trasă de cal pe drumurile pline cu nămeți. Într-un cadru ca de poveste, aceștia au admirat frumusețile naturii din comună și din împrejurimi. Au făcut poze și s-au bucurat de momentele unice alături de gazde. Iar la final, s-au înfruptat la un prânz bănățean ca la carte.

Gazdele din Margina spun că vor organiza aceste ieșiri cu sania trasă de cal pentru turiști atât timp cât zăpada o va permite. Dacă vrei să participi poți suna pentru programare la telefon 0767 959 289.

Citiţi mai departe

Social

De ce i-a numit Francisc Boldea “autişti” pe luptătorii de la CSM. Cum explică primarul declaraţia

Publicat

în

Francisc Boldea a făcut o gafă “a la Iohannis”, într-una din emisiunile la care a participat. A folosit termenul “autişti” referindu-se la luptătorii de la CSM Lugoj, care nu au obţinut performanţe. Prezent la o emisiune a postului local de televiziune, primarul Lugojului s-a arătat foarte supărat din cauză că sportivii de la secţia de lupte libere de la CSM nu fac performanţe. Cu această ocazie a dezvăluit şi motivul pentru care a desfiinţat echipa de lupte libere.

“Am scos echipele ca să nu ne mai ascundem după echipe, că mai sunt doar trei echipe în România. Am luat medalia de bronz la campionatul national şi au fost trei echipe. Adică din trei echipe am luat bronzul, pe ultimul loc. Clasicile, adică greco-romanele, au mers perfect, liberele autişti, în afară de Guidea. Nici bani nu primiţi! Performanţa se plăteşte, prezenţa la antrenament doar pentru bere… Ce m-a deranjat, la libere, a fost nelupta. Nu intră pe saltea de frică. Te plătim un an şi tu nu intri pe saltea pentru că îţi e frică! Nu trebuia să ajungi să-ţi fie frică”, a fost declaraţia lui Boldea la postul local de televiziune.

Contactat de Lugojeanul.ro, primarul Boldea a confirmat că sunt luptători care au refuzat să intre pe saltea, pentru că le-a fost frică de adversari. Acesta a explicat că nu s-a referit la termenul medical “autism” când a folosit respectivul cuvânt, ci la “autist, adică în afara concursului”, a precizat primarul.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, în decembrie anul trecut, că, dacă ne uităm în urmă, la ce s-a mai întâmplat cu guvernele pesediste, “nu putem să ne facem că suntem autiști și că nu se discută despre ordonanță pe amnistie și grațiere”.

În urma acestor declarații, președintele Klaus Iohannis și-a cerut scuze, după ce a fost reclamat la Consiliul Naţional pentru Dezbaterea Discriminării de către o asociaţie neguvernamentală.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: