Connect with us

Cultură

Cu ocazia vizitei în România, Papa Francisc va beatifica și doi episcopi de Lugoj

Publicat

în

Conform unor informații obținute de Radio Europa Liberă, Papa Francisc va beatifica, în timpul vizitei ce o va efectua anul acesta în România, șapte episcopi greco-catolici. Doi dintre aceștia au fost episcopi de Lugoj. Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

Cu toții au fost persecutați și și-au pierdut viața în urma torturilor aplicate de regimul comunist. Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Gammet 2000
Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Expoziție inedită de Rugă, la Muzeul de Istorie din Lugoj

Publicat

în

Foto destepti.ro

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj în colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat, organizează joi, 15 august 2019, începând cu orele 19.00, la sediul muzeului, vernisajul expoziției ”Spiritualitatea tradițională germană din Banat – costume populare svăbești”, în ideea de-a ilustra, prin port, povestea multiculturalității și interculturalității bănățene în general, a celei lugojene în mod special.

„Prilejuită de Ruga orașului nostru, manifestarea este inedită prin prisma obiectelor extrem de valoroase ce vor putea fi admirate pentru prima dată la Lugoj, exponatele aparţinând  în exclusivitate minunatei colecţii a d-nei prof. Edith Singer (membru fondator  și coordonator al ansamblului folcloric german „Banater Rosmarein” din Timișoara, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Timișoara, referent cultural al Fundației Adam Müller Guttenbrunn).

Astfel, vizitatorii vor putea descoperi în vitrinele noastre expoziționale piese vestimentare unice  ale portului tradițional al șvabilor bănățeni de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, dar și din perioada interbelică, aflate într-o impecabilă stare de conservare : costume de mireasă, de tânără fată, costume de sărbătoare pentru femei și bărbați, dar și podoabe de cap sau fotografii de epocă, toate  redând cu fidelitate spiritul și tradițiile germanilor din satele Banatului de câmpie, deal și munte(jud. Timiș, jud. Caraș-Severin, jud. Arad).

Existența etniei germane în Banat, mai exact a șvabilor bănățeni, este  documentată începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea, când împăratul Carol al VI-lea trimite primul val de coloniști din sudul Germaniei și din Austria pentru a popula și apăra granițele Imperiului Habsburgic proaspăt lărgit. Plecând definitiv din patria mamă, coloniștii  au adus cu ei nu doar spiritul, tradițiile și mentalitatea locurilor natale, ci și portul popular tradițional, ca simbol identitar al acestei etnii.”, arată Daciana Vuia, directoarea muzeului lugojean.

Expuse în premieră la Lugoj, adunate şi păstrate cu grijă de prof. Edith Singer, costumele acestei uimitoare şi unice colecţii etnografice – simbol al patrimoniului cultural al germanilor din Banat-  vor putea fi admirate, în perioada 15 august – 15 septembrie 2019, la  Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj.

 

Citiţi mai departe

Cultură

O săptămână de muzică, dansuri populare și voie bună la Lugoj cu ocazia Festivalului Internațional de Folclor “Ana Lugojana”

Publicat

în

Sute de artiști din țară și din străinătate vor participa la ediția a cincisprezecea a Festivalului de Folclor Internațional “Ana Lugojana” care are loc la Lugoj în perioada 11-15 august. La eveniment vor participa dansatori din România, Bulgaria, Polonia, Cipru, Turcia și Georgia.

Ansamblurile folclorice din țările străine participante care vor urca pe scena festivalului sunt: 

”Orhangazi Halk Dansları Topluluğu” (Turcia); 

”Igraortsi” (Bulgaria);

”Mehmetcik Culture and Mutual Benefit (Ciprul de Nord);

”Koniakow” (Polonia); 

”Javakht” (Georgia).

Din România, vor urca pe scenă ansamblurile:

”Doina Aiudului” (Aiud); 

”Lugojana” (Lugoj); 

”Hora Belințului” (Belinț); 

”Sveti Sava”, ”Doina” (Sânnicolau Mare); 

”Timișul”, (Timișoara); 

”Ghiocelul” (Giroc); 

Ansamblul Folcloric al Centrului Cultural Deta, ”Zestrea Gugulanului” (Caransebeș);

”Sveti George” (Stanciova); 

Ansamblul ”Doina Timișului” (Timișoara); 

”Bănățanul” (Gavojdia); 

”Armenișana” (Armeniș); 

”Bârzava” și ”Semenicul” (Reșița).

Festivitățile încep duminică, pe 11 august de la orele 19, când pe platoul de la Casa de Cultură a Sindicatelor are loc deschiderea festivalului, pusă în scenă de către ansamblurile de copii și tineret ale Lugojului. Punctul culminant al săptămânii este cel dedicat Rugii Lugojene, pe 15 august, atunci când va avea loc și parada portului popular, dar și evenimente dedicate să marcheze finalul festivalului.

Citiţi mai departe

Cultură

Voltaj și Dj Project cântă la Ruga Lugojeană din acest an

Publicat

în

Ruga Lugoejană are loc și în acest an pe 15 august, de Sfânta Maria, odată cu ultima zi a Festivalului Internațional de Folclor “Ana Lugojana” la care vor participa ansambluri populare din România, Bulgaria, Polonia, Ciprul de Nord, Turcia și Georgia. La eveniment vor presta pe scenele de la primărie și respectiv din fața Casei de Cultură a Sindicatelor artiști de muzică populară și ușoară.

Ruga începe cu Parada Goștilor, care debutează la 11:30 la primărie. La orele 18:00, tot în fața primăriei, are loc deschiderea oficială a rugii, după care pe scenă vor urca Dana Gruescu, Carmen Popovici Dumbravă, Toni Bagiu, precum și alți artiști tineri. 

De la orele 20:00, pe scena dedicată muzicii ușoare de la Casa de Cultură a Sindicatelor vor cânta Box Office, Dj Project și formația Voltaj. La final de rugă, lugojenii vor asista și la tradiționalul foc de artificii.

Citiţi mai departe

Cele mai citite