Connect with us

Social

Cât de important e să colectați corect deșeurile de plastic

Publicat

în

Sistemul de colectare a deșeurilor implementat de ADID Timiș și RETIM Ecologic Service SA urmărește colectarea separată a deșeurilor care pot fi reciclate și are câteva reguli simple de selecție. Astfel, fiecare tip de deșeu va ajunge în locul care îi este destinat.

În pubelele galbene sau sacii galbeni se colectează doar deșeurile reciclabile uscate: hârtie și carton (cutii, ambalaje alimentare curate, caiete, cărți, ziare, reviste, etc.), plastic (PET-uri, folie din plastic, pungi și ambalaje din plastic curate, flacoane de șampon, detergent, etc.) și metal (doze din aluminiu, ambalaje tetrapack – cutii de lapte, de tomate, sucuri – conserve, tuburi de alimente, folie de aluminiu curată).

Dintre acestea o importanță deosebită o are colectarea și reciclarea produselor din plastic. Ele sunt obținute din petrol, o resursă naturală limitată. Reciclând produsele și ambalajele din plastic ajutăm la conservarea resurselor naturale de petrol. Poate că e bine de știut că prin reciclarea unei singure sticle din plastic (PET) salvăm energia care ar putea ține aprins un bec timp de 6 ore.

Cel mai răspândit tip de plastic reciclabil este tipul 1 – PET (polietilenă teraftalată), adică sticlele de apă şi răcoritoare, mai nou și de bere, cutiile de medicamente, apă de gură, sticlele de ulei vegetal, caserolele de unică folosinţă şi multe alte containere folosite pentru bunurile de larg consum. Sunt potrivite pentru utilizare, dar nu pentru reutilizare. Și cu atât mai puţin pentru utilizare cu lichide fierbinţi. Odată procesat PET-ul poate deveni fibră sintetică pentru haine de iarnă, saci de dormit, veste de salvare, casete, bare de maşină, sfoară, alte sticle, etc.

O altă categorie răspândită de plastic este tipul 2 – HDPE (polietilenă de înaltă densitate), adică ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru alimente, flacoane pentru produse cosmetice, ambalajul pentru detergenți de rufe sau de vase, lădițe pentru fructe și legume, butoaie și bidoane, tubulatura de la instalațiile pentru transportul apei.

Frecvente au devenit și deșeurile de tip 3 – PVC (clorura de polivinil), adică resturi de la ferestre (termopan), tubulatura pentru coloanele de transport a apei, izolații de cabluri electrice, mobilier ușor, jucării. Acest tip de deșeu din plastic este periculos pentru mediu și dificil de reciclat, cu costuri mari. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

O importantă răspândire a cunoscut și tipul 4 – LDPE (polietilena de joasă densitate), care este utilizată pentru diferite ambalaje, sacoșe și pungi pentru ambalarea alimentelor, flacoane comprimate (pentru produse alimentare), caserole, tăvi pentru alimente.

Ce facem cu gălețile din plastic, ligheanele, coșurile de rufe sau cu bucățile de tubulatură? Acestea sunt deșeuri de tip 5 – PP (polipropilenă), care suferă un proces diferit de reciclare. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Am cumpărat un obiect de uz casnic? El vine ambalat în cutii de carton și este protejat pentru transport cu un alt tip de deșeu: 6 – PS (polistiren). Acesta este dificil de reciclat și este considerat periculos. De aceea nu este acceptat la colectarea curentă. El trebuie supus eliminării prin metode specifice, la agenți economici specializați. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Tipul cel mai periculos de deșeu de plastic este cel marcat cu 7 – OTHER (policarbonat, ABS)! Se utilizează în principal la CD-uri, DVD-uri, echipament de laborator, în industria auto, la carcase pentru produsele electronice și electrocasnice. Nu se colectează în pubela galbenă sau sacul galben.

Este foarte important să strivim și să pliem cutiile și ambalajele din plastic pentru reducerea volumului pe care îl ocupă în pubele. Se recomandă ca plasticul să fie curat și uscat. Dopul sticlelor de plastic este fabricat dintr-un plastic diferit de plasticul sticlei și din acest motiv se recomandă desfacerea dopului.

Nu intră în categoria deșeurilor reciclabile recipientele care au conținut produse petroliere (ex: ulei de motor), pesticide sau ierbicide. Acestea sunt deșeuri periculoase.

Alegând să colectăm selectiv contribuim la scăderea cererii de materii prime, reducând riscul epuizării resurselor naturale. Totodată reducem consumul de energie, precum și poluarea apei și a aerului.

Programul de colectare a deșeurilor în județul Timiș poate fi consultat pe website-ul www.retim.ro în secțiunea Media.

Citiţi mai departe
1 Comment

1 Comment

  1. Milostean Petru

    11 iulie 2018 at 13:17

    Buna ziua.
    Ca persoana fizica unde pot eu sa elimin deseurile de tip 3 – PVC (clorura de polivinil),5 – PP (polipropilenă, 6 – PS (polistiren),7 – OTHER (policarbonat, ABS) daca nu se colecteaza prin pubela galbena in Lugoj?

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Femeia care a născut 18 copii a fost răpusă de cancer, la 49 de ani

Publicat

în

Încercare grea pentru una dintre cele mai numeroase familii din România. O femeie, mamă a 18 copii, a murit la 49 de ani, răpusă de cancer. Cel mai mic dintre copiii rămaşi orfani de mamă are cinci ani.

Durere mare într-o familie cu 18 copii din satul Remetea – Luncă, judeţul Timiş. Lidia Ştefureac, mamă a 18 copii, a murit la doar 49 de ani din cauza cancerului. O rudă a familiei Ştefureac a declarat că femeia a fost diagnosticată cu cancer de col uterin în urmă cu doi ani şi a fost supusă unei intervenţii chirurgicale la Cluj-Napoca. Boala s-a extins, iar Lidia Ştefureac nu a supravieţuit.

Membră a cultului penticostal, femeia a fost înmormântată conform obiceiului acestui cult. Unul dintre cei care a vorbit în cadrul slujbei de înmormântare a fost pastorul Cristian Boariu. „Tu pentru un mesaj nu ai putut să rezişti şi femeia asta a rezistat lucruri pe care nu pot să vi le spun de la amvon, dar ceea ce pot să vă spun e că nimeni nu a tras cât a tras femeia asta. (…)Gândiţi-vă cu cât stres această mamă a trebuit să pună masa în fiecare zi. Gândiţi-vă câte rugăciuni au fost acolo. Gândiţi-vă că de multe ori mamele adevărate, mamele eroine spun că nu le este foame, să stăm noi la masă. (…) Unii dintre voi aţi investit mii de euro în maşini, alţii au investit mii de euro în telefoane. Femeia asta a investit în cea mai bună investiţie pe care o face cineva, în copii”, a spus pastorul Cristian Boariu la slujba de la înmormântare.

În urma Lidiei Ştefureac au rămas 18 copii, dintre care nouă minori. Cel mai mic dintre minori are cinci ani, iar cel mai mare, o fată, are 17 ani. Dintre copiii care au trecut de vârsta majoratului, două fete şi un băiat, care are 30 de ani şi este şi cel mai mare, sunt căsătoriţi. Alte două fete locuiesc în Timişoara şi una în Lugoj, iar trei dintre băieţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

O rudă apropiată a familiei Ştefureac a declarat că de copiii minori va avea în continuare grijă tatăl lor, dar, pentru a fi alături de fraţii la Remetea Luncă, se va muta şi sora lor, care este căsătorită, şi locuieşte în Timişoara.

Cei care vor să îi ajute pe copiii rămaşi în urmă o pot face prin intermediul conturilor de donaţii deschis pe numele uneia dintre fetele familiei Ştefureac (una dintre fetele căsătorite), la Raiffeisen Bank:

Haragus Florica Maria

RO26 RZBR 0000 0600 2071 7670 – cont lei.

RO96 RZBR 0000 0600 2071 7671- cont euro.

COD SWIFT: RZBRROBU

COD BIC: RZBR

Citiţi mai departe

Social

Turiști din cinci țări s-au dat cu sania trasă de cal pe străzile din Margina

Publicat

în

Mai mulți turiști ajunși pe meleagurile noastre în ultimele zile s-au putut bucura de o experiență de-a dreptul inedită. Veniți tocmai din Anglia, Polonia, Finlanda, Portugalia și Italia, călătorii străini au ajuns la Margina, acolo unde au participat la o plimbare ieșită din comun.

Vizitatorii Centrului Turistic Margina s-au plimbat cu sania trasă de cal pe drumurile pline cu nămeți. Într-un cadru ca de poveste, aceștia au admirat frumusețile naturii din comună și din împrejurimi. Au făcut poze și s-au bucurat de momentele unice alături de gazde. Iar la final, s-au înfruptat la un prânz bănățean ca la carte.

Gazdele din Margina spun că vor organiza aceste ieșiri cu sania trasă de cal pentru turiști atât timp cât zăpada o va permite. Dacă vrei să participi poți suna pentru programare la telefon 0767 959 289.

Citiţi mai departe

Social

De ce i-a numit Francisc Boldea “autişti” pe luptătorii de la CSM. Cum explică primarul declaraţia

Publicat

în

Francisc Boldea a făcut o gafă “a la Iohannis”, într-una din emisiunile la care a participat. A folosit termenul “autişti” referindu-se la luptătorii de la CSM Lugoj, care nu au obţinut performanţe. Prezent la o emisiune a postului local de televiziune, primarul Lugojului s-a arătat foarte supărat din cauză că sportivii de la secţia de lupte libere de la CSM nu fac performanţe. Cu această ocazie a dezvăluit şi motivul pentru care a desfiinţat echipa de lupte libere.

“Am scos echipele ca să nu ne mai ascundem după echipe, că mai sunt doar trei echipe în România. Am luat medalia de bronz la campionatul national şi au fost trei echipe. Adică din trei echipe am luat bronzul, pe ultimul loc. Clasicile, adică greco-romanele, au mers perfect, liberele autişti, în afară de Guidea. Nici bani nu primiţi! Performanţa se plăteşte, prezenţa la antrenament doar pentru bere… Ce m-a deranjat, la libere, a fost nelupta. Nu intră pe saltea de frică. Te plătim un an şi tu nu intri pe saltea pentru că îţi e frică! Nu trebuia să ajungi să-ţi fie frică”, a fost declaraţia lui Boldea la postul local de televiziune.

Contactat de Lugojeanul.ro, primarul Boldea a confirmat că sunt luptători care au refuzat să intre pe saltea, pentru că le-a fost frică de adversari. Acesta a explicat că nu s-a referit la termenul medical “autism” când a folosit respectivul cuvânt, ci la “autist, adică în afara concursului”, a precizat primarul.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, în decembrie anul trecut, că, dacă ne uităm în urmă, la ce s-a mai întâmplat cu guvernele pesediste, “nu putem să ne facem că suntem autiști și că nu se discută despre ordonanță pe amnistie și grațiere”.

În urma acestor declarații, președintele Klaus Iohannis și-a cerut scuze, după ce a fost reclamat la Consiliul Naţional pentru Dezbaterea Discriminării de către o asociaţie neguvernamentală.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: