Connect with us

Administrație

Centrul turistic Lugoj, un mic palat tiganesc

Publicat

în

centru turistic lugoj palat tiganesc bani europeniCand vad ca rasar centre dupa centre turistice, urmatorul fiind programat sa apara chiar la Lugoj, ma intreb daca nu cumva si cei care dau bani pentru astfel de centre, adica cei de la Uniunea Europeana, nu au ceva de castigat de pe urma acestora. Un centru costa intre 150 si 250 de mii de euro, un sfert de milion deci, astfel ca, pe langa comisioanele intre constructor si beneficiar, sa nu ne ascundem acum dupa degetul mic pentru ca toti stim ca asa se procedeaza, trebuie ca si cei de la UE primesc un covrig sau ceva.

Daca nu, inseamna ca sunt doar prosti si dau banii ca sa se scape de ei. Altfel, de ce ai aproba ridicarea unui centru turistic la Lugoj de exemplu? Avem un muzeu… si cam atat de vizitat in tot orasul. Stiu, primarul da exemple cu zecile despre ce putem vizita in minunatul oras de pe Timis, dar sa spui ca BIBLIOTECA sau CINEMATOGRAFUL sunt puncte turistice… probabil de la caldura!

Lasand ironia la o parte, de ce as ridica centru turistic la Balint de exemplu? La Costeiu? La Bethausen? Cei care fac proiectele astea si beneficiaza de pe urma lor, intr-un fel sau altul, dar mai ales din smecherii si comisioane, nu sunt de vina. De vina sunt cei care trimit bani spre aceste primarii care, desi nu au in sate utilitatile normale si mai ales nu au obiective turistice, ridica centrele turistice, le fac poze, trimit pozele la UE, UE zice ca s-au ridicat si cam atat.

E cam cum fac tiganii cand cersesc dincolo pentru „biserici”. Stiti de ce arata casele tiganilor ca niste bisericute, cu turnulete si cruci mari si cateodata luminate in varf? Pentru ca tiganii se duc la asociatii care le doneaza mii de euro pentru ca ei sa construiasca biserici in Romania. Tiganii isi fac case, fac poze la case, trimit pozele in Franta, Franta spune ca s-au construit si gata, smecheria e finalizata.

Pe 150.000 de euro cat costa centrul de la Lugoj, se puteau face multe la spital de exemplu, acolo unde niciodata nu e bine, acolo unde am material de stiri de nici nu stiu din care sectie sa incep si acolo unde te duci si acum, in ciuda tuturor modernizarilor de la Urgente, cu cea mai mare frica pana si pentru cea mai banala afectiune.

Citiţi mai departe
15 Comments

15 Comments

  1. Dan Kanzoo

    10 iunie 2015 at 20:10

    DNA, DNA, DNAAAAA
    Imi cer scuze, cantam o cantare patriotica…

  2. Io

    10 iunie 2015 at 20:11

    trebuie ca tiganii sunt mai descurcareti ca primariile, ca au mai multe masini, mai multi bani si mai multe de toate totusi da ami place mult conparatia

  3. geogeo

    10 iunie 2015 at 21:21

    ba copii! ala care a facut articolul!! lasa vrajeala si nu te mai da patriot si bun samaritean.
    pentru spitale se dau alti bani iar pentru turism alti bani. nu se pot folosi banii de turism la spitale… fiecare sector are bugetul lui.
    Daca la spitale nu sunt bani e pentru ca nu si-au facut treaba nemernicii care au luat banii…
    cei de la turism se pare ca isi fac mai bine treaba din moment ce primesc bani de la UE.
    asa ca, laso balta!

    • Lugojeanul

      10 iunie 2015 at 22:26

      Care turism la Lugoj? Care turism la satele alea in care exista centre? Ce vorbesti acolo, nici tu nu crezi ce ai scris.

    • *

      11 iunie 2015 at 10:08

      ,, laso”???

  4. Aurel Jurubita

    10 iunie 2015 at 22:12

    Daca era vorba de centrul turistic de la Costei dadeam si eu like la articol. Optiunea dislike nu exista asa ca pot doar sa zic cateva vorbe. Eu am venit de departe in orasul asta in care mi-am petrecut mai mult de jumatate din viata de pana acum si am ajuns sa-l indragesc, nu sa-l desconsider. Am incercat dupa micile mele puteri sa-l promovez pentru ca il iubesc si consider ca are un aer aparte. Ma simt mandru ca m-a adoptat si nu inteleg cum un banatean get beget crede sincer ca nu e altceva de vazut in Lugoj in afara de muzeu. Te invit odata la o discutie impreuna cu Razvan Pinca si Oli Gaidos, poate vei descoperi si alte locuri pe care un turist ar trebui sa le vada la Lugoj. Comparatia ta cu palatele alea e cel putin fortata si neinspirata. De acord ca sunt multe altele prioritare in oras, de aceea s-a facut cu bani europeni sectia de primiri urgente de la spital. Daca vor fi oportunitati de finantare europeana in sanatate se vor face cu siguranta multe altele la spital. Iti spune unul care chiar a scris si a lucrat la proiecte care au adus bani europeni la Lugoj. Si a facut-o fara sa castige un leu in plus fata de salariul derizoriu care este departe de a fi motivant. Vorbesti de comisioane, arunci aluzii. Asa sar imediat haterii si generalizeaza. Consider ca cei care, exprimandu-si propriile opinii, incearca sa formeze opinii ar trebui sa-si cantareasca mai bine cuvintele. Altfel nu fac decat sa alimenteze haterii. Am lucrat la 9 proiecte cu bani europeni nerambursabili care au adus in orasul asta mic si prafuit, cum il vezi tu, peste 1, 5 milioane de euro. Ma jigneste articolul tau. Eu pun pret pe orasul asta si cred ca daca fiecare din cei ce arunca cu piatra, uneori injust, ar face ceva dupa propriile puteri orasul ar progresa. Am vazut ca esti activ la Rotaract si pui suflet acolo. Uneori ce faci intr-o parte poti strica usor in alta parte cu vorbe aruncate in vant. Comentariul acesta sper sa-l interpretezi la modul constructiv, nu vreau sa intru cu nimeni intr-o polemica sterila. Este pur si simplu o alta opinie.
    Like · Reply · 17 mins

    • Lugojeanul

      10 iunie 2015 at 22:38

      Respect opinia ta Aurel si ma bucur ca ai publicat-o aici, dar trebuie sa te contrazic si sa iti explic o chestie. In primul rand, Lugojul nu este si nu va fi niciodata un oras turistic. Ca sa vorbim de oras turistic trebuie sa avem obiective turistice, iar fantana de pe Timis si bazinul acoperit nu vor fi asa ceva niciodata, oricate proiecte vei scrie tu in viitor, cum nu este nici biblioteca sau statuia plina de rahat (la propriu, de cioara) a lui Brediceanu din fata liceului. Sunt locuri in care noi, locuitori, ne putem relaxa dupa o zi de munca, dar atat. Cand am spus ca se dau comisioane ma refeream in general, nu vorbeam de Lugoj, poate la Lugoj se face totul corect, nu pot spune altfel ca nu am probe, spuneam doar ca asa se procedeaza in general, nu mai este un secret si nu suntem copii sa spunem ca e altfel. Sunt primari anchetati si chiar condamnati pentru asemenea practici, de a oferi lucrari la firme de casa pentru care iau comisioane babane din bani publici, europeni sau guvernamentali. Voi, cei care scrieti aceste proiecte, nu o sa vedeti niciodata un „bonus” din afacere, pentru ca nu asa merg lucrurile si nu trebuie sa iti explic eu asta pentru ca sunt convins ca stiati deja, asta daca ai crezut ca articolul e un atac sau o referire la biroul la care lucrezi. Total fals, nici prin gand nu mi-a trecut asa ceva.
      Si eu iubesc Lugojul si iubesc sa fac munca pe care o fac la Rotaract si la ziar si tocmai de-aia, din dorinta de a-l vedea orasul european pe care il vrem fiecare dintre noi, ma revolt si scriu articole ca aceastea din cand in cand, moment in care toti imi sar in cap. Dar m-am obisnuit cu asta, o sa o fac in continuare si o sa imi mentin parerea cat timp cred ca e valabila si o pot sustine cu probe, iar la momentul actual un centru turistic la Lugoj este o investitie inutila si care nu poate ajuta din niciun punct de vedere orasul asta, asa cum nu poate ajuta la dezvoltarea satelor in care s-au construit in trecutul apropiat.

    • Gepetto

      10 iunie 2015 at 22:42

      Dle Jurubita, va dau un caz concret: vin in vizita de lucru la Lugoj o delegatie din Bucuresti, 4 la numar, cu varste intre 25-30 de ani. Ma intreaba: ce e de vazut in orasul asta, ca avem timp suficient 5 zile cat stam aici. Cu rusine le-am spus: mergeti cel mai bine la Timisoara! Ce era sa le spun, hai sa vedeti arhitectura centrului (de altfel impresionanta pentru un pasionat, dar nicidecum pentru un „clubber”), fantana de pe centru, pasarela sau cinematograful? Poata piata nou renovata cu verdeturi de sezon,
      Ca ne place sau nu, suntem un oras linistit de provincie, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea si nu avem prea multe de oferit strainilor, cu tot regretul va spun asta. Poate ma insel, dar asta e parerea mea si respect orice parere care, in limita bunului simt, va incerca sa ma convinga contrariul.

      • Aurel Jurubita

        11 iunie 2015 at 00:03

        Clubberii care trec prin Lugoj vor putea primi de la centru pe langa brosura turistica pe care v-o ofer si dumneavoastra cu prima ocazie si care are date in afara de ceea ce se poate vizita in oras si depre locuri in care pot servi masa sau trasee de vizitat imprejurimile, deci pe langa brosura pot primi si harta localitatii pentru a se putea orienta mai usor in oras. Daca cei din exemplul dvs vin 5 zile aici si primesc brosura una din zile o vor petrece in mod sigur aici iar brosura le va oferi sugestii pentru celelalte zile.

  5. Gepetto

    10 iunie 2015 at 22:19

    Ideea de centru de informare turistica nu e rea, dar din pacate s-a romanizat pe parcurs. Europeanul a plecat de la ideea urmatoare: merge turistul intr-o tara europeana, ajunge cu ajutorul GPS-ului intr-un oras nevazut si cu o limba neauzita, merge la centrul asta si primeste informatiile necesare.
    E, problema e ca romanasii nostrii ce au gandit: facem noi tot ce trebuie, ca dupa 5 ani ne ramane noua cladirea (asta e ideea generala din judet) si vedem noi ce facem cu ea. NICI UN CENTRU din zona nu a editat harti intr-o alta limba decat romana, in mai toate centrele sunt angajati rude din primarie, site-urile sunt infecte, dotarile sunt supra evaluate, la fel si constructiile facute de cine trebuie la o calitate indoielnica. Singurul lucru bun e ca toata centrele sunt verificate riguros de catre comisia de receptie care, cel putin la inceputuri, nu inchidea ochii.
    Si, in incheiere, cel putin in zona noastra un singur centru – la Fardea – era arhisuficient. Acolo acopereai Surducul, Nadragul, bisericile de lemn din Faget, cea mai ramas din cetatea Jdioarei si Valea lui Liman. Dar europenii nu stiu ca noi promovam tasnitoare din apa si muzee care stau inchise cu lunile.

  6. Aurel Jurubita

    10 iunie 2015 at 23:51

    Fiecare are dreptul la propria opinie. Gabi mi-am inceput comentariul spunand ca daca te refereai la o localitate mica, nu intamplator am ales Costeiul ca exemplu, iti dadeam dreptate. Dar Lugojul e un oras cu traditie culturala si care a dat o seama de personalitati importante. In timp am intalnit oameni din diverse locuri, din Europa sau chiar de pe meleaguri mai indepartate care dorind sa afle minime informatii despre orasul prin care treceau au ajuns la noi, la primarie. Si le-am putut oferi o harta si o brosura turistica. Pentru ca noi, o mana de oameni din biroul ala am facut , tot intr-un proiect cu bani europeni, dar noi am conceput-o si am strans documentatia pentru ea, brosura aceea mica dar care ofera suficiente informatii pentru cineva care trece pe aici. Orice loc are o istorie a lui, un farmec al lui, spune o poveste. Ai fi surprins sa constati ca strainii care chiar stiu ce inseamna cu adevarat turismul stiu sa aprecieze si sa pretuiasca doar privind o simpla cladire, biserica loc construit candva intr-un timp de mult apus. Daca noi, cei care locuim aici vom fi in masura sa le spunem povestea acestor locuri ei ne vor fi recunoscatori. Daca se gasesc oameni sufletisti care sa materializeze pasiunea lor pentru istorie, constructii si arhitectura veche si sa propuna materiale care sa promoveze tot ce este vechi, valoros, de vazut in oras, materiale pe care orice trecator sa le poata avea la indemana intr-un loc facut in acest scop atunci acest centru de informare isi va atinge scopul. Ideile tale legate de faptul ca nu e nimic de vazut in Lugoj, sunt superficiale. Nu vine nimeni sa vada podul sau cinematograful, ai minte sa gandesti ca astea sunt facute pentru noi cei ce traim aici dar strainii sunt bucurosi sa afle cate ceva despre o biserica, despre sinagoga, despre prima cladire din oras, despre stilul arhitectural, despre cladirile vechi, si despre multe altele pe care persoane cu pregatire de specialitate ar putea sa-ti vorbeasca in cunostinta de cauza. Modul tau simplist si defetist de a privi lucrurile este complet neproductiv. Centrul asta nu se face in detrimentul altui obiectiv din oras, era mai bine dupa tine daca nu accesam finantarea asta? Prin fiecare din proiectele astea, unele asa mici cum sunt se pune o caramida la progresul localitatii. Poti incerca sa ma contrazici dar pleci de la o premisa gresita. Aceste centre sunt de informare turistica nu sunt destinate doar acelor orase asazise orase turistice. Scopul lor este de a oferi minime informatii celor ce trec pe aici despre locul in care se afla. Daca sunt oameni care vin la primarie sa intrebe si sa ceara astfel de informatii inseamna ca nu este inutil un loc special pentru asa ceva. Si poti sa imi explici in logica ta ce are in comun ideea de centru de informare cu palatele tiganesti, eu judec mai incet, iarta-ma daca nu am reusit sa inteleg metafora ta. Vezi tu, ar fi foarte bine daca energiile ar fi canalizate constructiv si civilizat decat usor insultator si distructiv. Ti-am citit si textul cu acel frumos orasel din Germania. E frumos si a ajuns acolo pentru ca locuitorii sai sunt germani si au o alta mentalitate, pe ei nu i-a tinut in intuneric 50 de ani de comunism. Ai vazut tu ce lasa turistii”” de varsta ta in urma lor dupa o vizita la noul cinematograf? Sa stii ca „turistii” de varsta mea sunt mai grijulii. E vorba de educatie la noi in primul rand, Gabi. Doar prin educatie vom ajunge la civilizatia pe care ai vazut-o tu acolo la Coburg. Uneori uitandu-ma in jurul meu imi pierd si eu nadejdea ca vom ajunge acolo. Te invit odata sa vezi cum noii mei colegi de la cinematograf angajati operatori sau altceva acolo dau cu matura sa faca sala aia cat de cat primitoare pentru noul spectacol. Nu cei care construiesc sunt de vina, ci mai degraba cei care nu stiu sa aprecieze un lucru facut. Educatia si respectul lipsesc Gabi. Bunele intentii se spulbera iar pe langa voi cei care criticati de multe ori obiectiv se aduna o ceata din cei care sunt critici de profesie dar n-au facut nimic notabil in toata existenta lor trista. De aceea e bine sa cantarim bine inainte de a arunca cu piatra.

    • Lugojeanul

      11 iunie 2015 at 00:05

      -ti se pare normal sa dai 150000 de euro pe o cladire doar ca sa poti da din ea pliante? mie nu.
      -Lugojul nu e un oras turistic, nu avem hoteluri, nu avem puncte turistice, nu avem inca infrastructura de orasel turistic, nu avem multe din ce le trebuie locuitorilor, apa pute la robinet, iarba e pana la brau, strazile au inca gropi, turistii care vin aici sunt in trecere sau la cineva, vin in delegatii chemate de primarie sau intamplator se afla la Lugoj, nu vin sa viziteze ceva, nici macar centrul turistic.
      -da, era mai bine daca nu primeati finantarea, poate asa va impulsionati sa cereti pentru proiecte importante, cum sunt cele din sanatate de exemplu.
      -scopul centrelor e de a oferi minime informatii pentru cei care trec prin ele? brosura? repet, 150.000 de parai ca sa dai o brosura dintr-o cladire inseamna multi bani.
      -cei care vin la cinema fac si ei dupa cat ii duce capul, am vazut si oameni mari, de varsta ta, care au lasat paharul in scaun si au dat cu floricele pe jos, asa ca sa spui ca suntem needucati doar pentru ca suntem tineri, ceea ce ai facut in jumatate de comentariu, nu e valabil.
      -nu am aruncat cu piatra in nimeni, am spus doar parerea mea sincera despre acest viitor centru turistic: e inutil, e suspect de scump ca toate celelalte din tara si nu va promova Lugojul in niciun fel.

  7. Aurel Jurubita

    11 iunie 2015 at 00:50

    Te invit odata la o discutie, este greeoi sa ne exprimam aici pe scurt opiniile. Europa nu considera intotdeauna prioritar ceea ce consideram noi. Daca nu accesam finantarea asta nu ne dadea nimeni banii aia pentru spital din simplul motiv ca in acel moment nu erau disponibile fonduri pentru sanatate. Faptul ca s-a facut un proiect la spital cu bani europeni este dovada ca atunci cand e posibil se poate face, daca nu sunt linii de finantare nu ai ce face. Sigur ca daca am avea noi cei ce discutam aici putere de decizie am identifica corect prioritatile. Asa o facem fiecare la noi acasa. La finantarile europene sunt insa niste proceduri stricte. Daca vrei sa aprofundezi subiectul, cand ai timp vino la o discutie si vei gasi raspuns la o mare parte din nedumeririle tale.
    Da poate am gresit cand am adus varsta in discutie in problema lipsei de civiliatie. Lipsa educatiei nu tine de varsta,

  8. boro

    12 iunie 2015 at 00:00

    Vreau neapărat un sens giratoriu lângă info-chioșc. Cred că va fi aglomerație mare.

  9. Dante

    24 decembrie 2015 at 17:21

    In primul ran,d nu vad un motiv pentru care un municipiu de marimea si amploarea Lugojului sa nu aibe un centru de informare turistica.
    Daca tu crezi ca muzeul este singura locatie turistica/istorica relevanta a Lugojului, imi pare rau, dar trebuie sa te contrazic. Permite-mi sa-ti dau o mica lectie de istorie in ceea ce priveste Lugojul:

    1.Lugojul are o vechime validata de aproximativ 700 de ani(cea mai veche notatie cu numele de Lugoj dateaza din ~1377).
    2.Avem un set intreg de personalitati care la viata lor au pus acest oras pe harta si nu ma refer la ultimii 50 de ani.
    3.Avem cladiri cu o arhitectura minunata care sunt considerate monumente istorice.
    4.In afara de faptul ca Lugojul a ratat posibilitatea de a deveni resedinta de judet, am cam tinut pasul cu Timisoara in multe modernizari.
    5.Poate nu stiai, dar orasul Lugoj a fost zona de tampon/cazarma pe timpul otomanilor.

    Avand in vedere ca ideea de turism este inteleasa gresit in zonele noastre, intradevar sunt dezamagit de lipsa de efort pentru a aduce orasul nostru inapoi pe harta. Lipsa de interes fata de o noua nisa economica care s-ar putea dezvolta la Lugoj si care face primii pasi cu etablarea unui centru de informare turistica va duce pe termen lung la o dezavantajare majora a orasului.

    Recunosc, actualmente in afara de o mana de instalatii civice(bazinul acoperit, strandul, o mana de restaurante/baruri/cluburi) nu avem prea mult de oferit, dar trebuie luat in considerare ca, cu o investitie mai mult sau mai putin substantiala, aceasta situatie se poate corecta. De asemenea trebuie notat ca turismul nu se limiteaza numai la turismul de tip istoric(castele,muzee,arhitectura), ci si la o gama de scopuri turistice care variaza de la turism economic(oameni care vin la Lugoj sa isi faca cumparaturi) la turism ecologic(un obiectiv care in zona Lugojului s-ar putea implementa insa nu cred ca a fost inca luat in considerare), la turism medical(sunt foarte multi straini care isi fac interventii medicale/dentare/estetice in tari unde tarifele si taxele sunt mai mici, tin sa va amintesc ca in urma unor decizii luate de UE in ceea ce priveste acoperirea cheltuielilor medicale de catre asigurarile sociale de stat si private se asteapta ca in urmatorii 5-10 ani sa se formeze un adevarat trend de turism medical).

    Articolul de mai sus nu ajuta, ci descurajeaza incercarea de extindere unei astfel de nise si implicit puterea economica si financiara care, daca incurajate si sustinute, le pot genera astfel de nise.(avizul amatorilor Grecia care din turism isi sustine aprox.50% din PIB)

    Sunt dezamagit sa vad ca oameni care fac parte si sunt activi in acest oras publica asemenea cuvinte.

Leave a Reply

Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Cu cât se prelungește programul de funcționare la ștrandul din Lugoj

Publicat

în

Reacțiile negative în privința programului de funcționare al ștrandului au avut efectul scontat. Primăria va modifica programul, după ce acesta va fi aprobat de Consiliul Local Lugoj.

„Acum pregătim noul program și îl vom pune în discuție în ședința de joi. Sâmbătă și duminică vom deschide la ora 10 și se va închide la ora 20. Mai trebuie să stabilim ora de deschidere pentru zilele săptămânii: marți, miercuri, joi și vineri. De închis, tot la 20 se va închide și în acest zile, însă trebuie să nu încălcăm Codul muncii, pentru că angajații de acolo nu pot lucra mai multe ore decât permite legea”, a declarat primarul Francisc Boldea. Conform programului actual, de marți până vineri, ștrandul e deschis între orele 10.00 – 18.00, iar sâmbăta și duminică între orele 09.00 – 18.00.

Edilul șef s-a referit și la episodul de duminică, când o femeie a intrat îmbrăcată în bazin.

„Astfel de situații nu sunt permise. Primii sunt salvamarii care trebuie să ia măsuri. Aceștia trebuie să cheme Poliția Locală și dacă sunt probleme mai mari intervin și echipajele Jandarmeriei”, a spus Boldea, care a mai adăugat că toate persoanele care merg la ștrand, indiferent de etnie sau religie, trebuie să respecte regulamentul de funcționare.

Conform statisticilor Primăriei Lugoj, în cele patru zile de funcționare gratuită, la ștrandul din Lugoj au intrat peste 1.400 de persoane. De astăzi, intrarea la ștrand se face contra tarifului de 5 lei pentru copii, respectiv 10 lei pentru adulți

Citiţi mai departe

Administrație

Când se deschide bazinul acoperit al Lugojului. Anunțul primăriei după inaugurarea ștrandului municipal

Publicat

în

La mai bine de 7 ani de la începerea lucrărilor și după mai multe inaugurări “de ochii lumii”, ștrandul din Lugoj se deschide începând cu acest weekend pentru public. Administrația locală a făcut un anunț și despre un alt punct de interes din oraș.

În afară de ștrand, primarul Francisc Boldea a ținut să vorbească despre bazinul acoperit, un alt obiectiv de investiții ridicat și lăsat cu lacătul pe ușă pentru ani buni. Acesta a precizat că bazinul se va deschide în această toamnă, la finalul sezonului cald, întocmai pentru a putea fi folosit de către lugojeni toamna și iarna.

“De luni încolo ne apucăm de bazin. Bazinul acoperit la 1 octombrie vrem să fie deschis. Mai avem 5% de făcut”, a declarat pentru Lugojeanul.ro Francisc Boldea, primarul din Lugoj.

Bazinul acoperit a fost inaugurat cu surle și trâmbițe înainte de alegeri în 2016, însă a rămas doar o piesă de mobilier urban de atunci și până astăzi.

Citiţi mai departe

Administrație

Plătești pentru cât gunoi arunci! Ce înseamnă de fapt plata la volum

Publicat

în

ADID Timiș împreună cu RETIM Ecologic Service SA doresc să informeze persoanele fizice (gospodării și asociații de locatari) despre implementarea în următoarea perioadă a unui nou sistem de colectare și de calcul al facturii pentru salubritate, în funcție de volum.

Până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un tarif fix per persoană și fără să se țină cont de cantitatea totală de deșeuri colectată.

Acest sistem de calcul va fi schimbat ca urmare a adoptării Ordonanței de Urgență 74 din luna iulie 2018, prin care se solicită implementarea unor instrumente economice care să ajute România să atingă țintele de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri depozitate în deponiile ecologice, ținte stabilite de legislația Uniunii Europene și agreate ca obiective ale Româniaei pentru anul 2020.

Primul instrument este taxa de depozitare. Orice tonă de deșeuri care ajunge să fie depozitată duce la plata către Fondul pentru Mediu a unei taxe de depozitare (actualmente redenumită contribuția pentru economia circulară) care este de 30 de lei per tonă în anul 2019 și care va crește la 80 de lei per tonă în anul 2020. Scopul acestei taxe este să crească costul depozitării. În conformitate cu legea acest cost se reflectă în toate tarifele de gestionare a deșeurilor inclusiv în tariful plătit de cetățeni, rolul ei fiind să dea un semnal că deșeurile costă și să inducă către cetățean comportamente precum evitarea generării de deșeuri, reutilizarea ambalajelor și creșterea gradului de reciclare a deșeurilor, având ca scop final reducerea cantităților depozitate. Această taxă este în vigoare din ianuarie 2019 și este deja reflectată în tariful plătit de utilizator.

„Plătește pentru cât arunci„, este un alt instrument economic care țintește tot înspre conștientizarea populației cu privire la faptul că deșeurile costă având de asemenea ca obiectiv inducerea acelorași comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate.

Sistemul de colectare existent a pus la dispoziția utilizatorilor o capacitate excedentară nevoilor acestora, inducând un comportament contrar celui dorit. În acest moment, în medie, gospodăriile individuale (case) din județul Timiș depozitează în pubela destinată deșeurilor reziduale de cel puțin 7 ori mai multe deșeuri decât plătesc și colectează de 2-3 ori mai puțin deșeuri reciclabile decât au fost prognozate.

Capacitatea excedentară se datorează deopotrivă frecvenței de colectare ridicate și a volumului mare al recipientelor de colectare puse la dispoziție. Astfel, în zona de case, o colectare care presupune golirea pubelei negre, pentru deșeuri reziduale, de 240l, de două ori pe săptămână în mediul urban sau o colectare a pubelei de 120l o dată pe săptămână în mediul rural, este mult mai mare decât nevoia reală a cetățenilor. Mesajul implicit care se transmite este că în pubela neagră se poate depozita oricât și orice, întrucât există loc.

Astfel, în acest recipient destinat exclusiv deșeurilor reziduale ( = deșeuri biodegradabile de tipul resturilor alimentare din gospodărie și alte resturi nereciclabile) își găsesc în mod frecvent loc și deșeurile reciclabile care ar trebui sa fie colectate separat în pubela sau sacul galben, deșeuri din construcții, deșeuri vegetale și chiar deșeuri voluminoase care nu ar trebui depozitate în pubele.

Pentru a schimba acest comportament este nevoie de reducerea capacității de colectare a cetățenilor și tarifarea diferențiată a celor două tipuri de deșeuri (reziduale și reciclabile).

Acest lucru se va realiza prin reducerea frecvenței de colectare și prin punerea la dispoziția utilizatorilor a unei game variate de recipiente, introducând în sistemul de colectare și recipiente de dimensiuni mici cum ar fi pubela de 60l și cea de 80l. Astfel, în oraș, frecvența de colectare a deșeurilor reziduale va fi redusă de la 2 colectări la 1 colectare pe săptămână, gospodăriile putând să opteze pentru recipientele de 60l, 80l, 120l și 240l în funcție de cantitatea efectiv generată de fiecare gospodărie. De exemplu, pentru o gospodărie de 2 persoane ar trebui sa fie suficientă o pubelă de 60l, iar pentru o gospodărie de 4 persoane cel mult o pubelă de 120l colectată o dată pe săptămână.

Tarifele de colectare vor fi stabilite în lei per recipient/ lună fiind influențate de frecvența de colectare și de volumul recipientelor. De asemenea, vor fi introduse tarife diferențiate pentru deșeurile reziduale și deșeurile reciclabile (pubela sau sacul galben), tariful de colectare per mc fiind de 4 ori mai mic pentru deșeurile reciclabile decât cel pentru deșeurile reziduale.

Noul sistem de colectare și tarifare este unul simplu de înțeles și de administrat întrucât presupune ca cetățenii să opteze pentru recipientul de deșeuri reziduale care se potrivește cel mai bine cantității de deșeuri reziduale generate, plătind abonamentul aferent. Pentru a oferi flexibilitatea necesară, utilizatorilor pot suplimenta capacitatea de depozitare în caz de nevoie prin achiziționarea sacilor preplătiți (costul colectării este plătit la momentul achiziționării sacului).

În ceea ce privește colectarea deșeurilor reciclabile va exista un abonament lunar care include colectarea în zona urbană a unui sac de 120l pe săptămână, iar în zona rurală a unui sac de 120l la două săptămâni. Pentru a preveni utilizarea în alte scopuri a sacilor galbeni și totodată pentru a reflecta instrumentul plătește pentru cât arunci, există posibilitatea ca utilizatorii să achiziționeze saci preplătiți în aceeași manieră ca sacii preplătiți pentru deșeuri reziduale.

Și în cazul asociațiilor de proprietari facturarea se va face in funcție de volumul de deșeuri colectate fiind necesar să solicite dotarea cu recipientele necesare pentru a evita depozitarea deșeurilor în afara recipientelor.

Pentru toate categoriile de utilizatori colectarea se va face doar din recipentele înregistrate în evidența operatorului de colectare. Nu vor fi colectate deșeurile depozitate lângă pubele sau în recipiente neînregistrate. Legea prevede sancțiuni aplicate deopotrivă de către operator și autoritățile publice pentru nerespectarea regulilor de colectare selectivă și pentru abandonarea deșeurilor.

Pentru a plăti mai puțin pentru factura de salubrizare, ADID Timiș împreună cu RETIM Ecologic Service SA le recomandă cetățenilor să evite risipa de alimente, să colecteze separat deșeurile reciclabile (care reprezintă 60-70% din totalul volumulului deșeurilor generate) și să nu depoziteze alte tipuri de deșeuri decât cele reziduale în pubela neagră (este interzisă depozitarea unor deșeuri precum deșeuri voluminoase, deșeuri verzi sau deșeuri din construcții în pubela neagră). De asemenea, strivirea deșeurilor reciclabile, care reprezintă majoritatea ambalajelor din gospodărie, economisește spațiu în recipientul galben.

Tarifele vor fi comunicate în perioada imediat următoare, după ce Consiliul Director al ADID Timiș le va aproba.

 

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite