Connect with us

Actualitate

Centrele turistice din zona Lugojului sunt degeaba. Zilnic sunt cu lacătul pe ușă!

Publicat

în

România a cheltuit milioane de euro, poate chiar zeci de milioane, bani europeni, pentru construirea unor centre de informare turistică în care nu calcă picior de turist. Mai mult decât atât, unele centre stau închise chiar dacă au angajaţi şi figurează deschise, arată adevărul.ro

Pe malul stâng al râului Timiş, Primăria Lugoj a construit în urmă cu câţiva ani un centru de informare turistică pe structură de lemn. Valoarea investiţiei se ridică la 150.000 de euro. În prezent, centrul, care consiliază 15 – 20 de turişti pe săptămână, are doi angajaţi. Unul dintre ei este în concediu, iar celălalt lipsea luni la prânz de la centru. „Sunt la primărie”, scria pe un afiş pus în geam lângă afişul care arăta „Deschis”. Am mers să îl căutăm pe angajatul centrului turistic la primărie, dar nu era nici acolo. Pus în temă de un coleg din primărie, tânărul angajat la infocentru s-a întors la serviciu. „Am fost să îmi iau de mâncare”, a fost explicaţia tânărului la întoarcerea în centrul de informare turistică.

Absolvent al Facultăţii de Geografie, angajatul centrului a declarat că Lugojul a bifat dintr-un foc 50 de turişti germani săptămâna trecută când o delegaţie de nemţi din oraşele înfrăţite a venit la Rugă (zilele oraşului). „Avem muzeul, bisericile, clădirile vechi. Chestii pe cultură”, a declarat tânărul, potrivit căruia numărul celor care calcă pragul centrului turistic în care s-au investit 150.000 de euro şi are doi angajaţi vin săptămânal 15-20 de turişti.

„Mulţi străini sunt interesaţi de rute spre alte oraşe. Am avut chiar acum vreo două săptămâni am avut o doamnă din Israel. A venit cu trotineta şi rucsacul în spate. Voia o rută să ajungă prin pădure la Dunăre”, a declarat angajatul centrului turistic din Lugoj. Chiar dacă numărul turiştilor care ajung la Lugoj poate fi numărat pe degete, angajaţii infocentrului turistic nu se plictisesc. „Facem şi schimburi de experienţă între centre. Mai mergem la Caransebeş, Caransebeşul vine aici. Mergem la Jdioara, Jdioara vine aici”, a explicat tânărul.

„Cât de cât e o clădire acolo”

La doar câţiva km de Lugoj se află comuna Victor Vlad Delamarina, localitatea natală a poetului al cărui nume îl poartă astăzi comuna. În centrul turistic de la Victor Vlad Delamarina o tânără îi aşteaptă pe turişti cu informaţii despre viaţa cunoscutului poet. În ceea ce priveşte turiştii, aceştia sunt aproape inexistenţi. Copiii de la şcoala din localitate şi de la şcolile din Lugoj sunt aduşi din când în când să afle cine a fost Victor Vlad Delamarina. „Avem copii care vin în vizită. Îi ducem la brutăria de lângă noi. Avem un gater unde pot vedea cum se prelucrează lemnul şi mai avem conacul de la Herendeşti, dar din păcate e în paragină”, a declarat tânăra angajată la centrul infoturistic de la Victor Vlad Delamarina.

Cu centrul moştenit de la fostul primar, actualul edil, Ioan Cardaş, spune că drumurile erau mai necesare, dar e bună şi o clădire în plus în comună. „Aşa au fost atunci proiectele. Dacă nu îl făcea, nu căpătam nici bani pe infrastructură şi nu rămânea nici el. Aşa, cât de cât e o clădire acolo. Mai bine era să se facă centrele unde chiar e nevoie şi la noi să fi fost pe infrastructură”, a declarat primarul Ioan Cardaş.

Centru turistic cu lacătul pus

Una dintre cele mai scandaloase situaţii este la Coşteiu, acolo unde centrul de informare turistică, construit cu suma de 170.000 de euro, este cu lacătul pe uşă, deşi are doi angajaţi, unul aflat în concediu maternal. Iarba crescută în jurul uşii arată că pe aici nu a mai călcat de multă vreme picior de om, iar prin geam se poate vedea că centrul este părăsit, clădirea fiind doar mobilată cu rafturi pe care stă doar praful. Cine doreşte să obţină informaţii turistice trebuie să îl caute pe referentul turistic la primăria aflată în apropiere.

Primarul din Coşteiu, Petru Carebia, susţine că centrul este deschis. „Nu e închis, cum să fie închis? Sunt oamenii acolo. Avem doi angajaţi. Iarba creşte, dar e cosit pe lângă el. E gol, că ce să fie în el? Sunt oamenii care lucrează, mai vin şi la primărie, mai stau acolo”, a explicat primarul Carebia. În privinţa utilităţii centrului, primarul recunoaşte că investiţia este ineficientă. „Eu am zis de la început că centrele astea îs făcute, că-s făcute, dar nu ştiu cât sunt de eficiente. La momentul ăla când s-au făcut nu am fost convins că putem promova atât de mult turismul că nu prea avem obiective, dar nu pot să ştiu eu cum evoluează lumea şi ţara”, a spus primarul Carebia.

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

77 de morți pe drumurile din Timiș în 2018 – Bilanțul IPJ

Publicat

în

Nu mai puțin de 77 de morți pe drumurile din Timiș. Acesta este totalul pe care IPJ Timiș l-a arătat la bilanțul pe anul 2018. Polițiștii au arătat că numerele, sunt în scădere față de 2017. Astfel, infracțiunile stradale, cele de la sate, precum și accidentele au fost mai puține.

Infracționalitatea stradală, în perioada analizată, a fost în scădere față de anul 2017. Diminuarea procentuală a fost în acest caz de de 9,74 %. În mediul rural, infracţionalitatea sesizată a înregistrat o scădere cu aproximativ 2%, faţă de anul precedent.

Furtul în mediul rural a înregistrat o scădere de la 1.104 de fapte sesizate în anul 2017, la 966 în anul 2018. S-au comis deci cu 138 de fapte mai puţin, adică o diminuare cu peste 12%. Infracționalitatea sesizată la nivelul I.P.J., în anul 2018, a fost în scădere, înregistrând o diminuare de 4,67%.

La capitolul accidente rutiere, dacă în 2017 în Timiș și-au pierdut viața 78 de persoane pe șosele, în 2018 77 de oameni au murit pe drumurile timișene. Numărul persoanelor rănite grav a scăzut cu 19 în 2018 față de 2017, ajungând la 209.

Datele culese de IPJ Timiș arată că 2018 a fost al șaptelea an consecutiv în care cifrele infracționalității au fost în scădere pe raza județului.

Citiţi mai departe

Actualitate

“MU!3 P5D” pe străzile Lugojului. Ce autocolant și-a lipit pe mașină o șoferiță

Publicat

în

Mișcarea națională “MU!3 P5D” are adepți și la Lugoj. Joi, dimineața, pe străzile Lugojului circula o mașină, condusă de către o doamnă, care deasupra numărului de înmatriculare avea lipit un autocolant de aceeași formă și dimensiune, cu mesajul “MU!3 P5D” .

Sloganul a ajuns celebru în luna august, anul trecut, după ce un șofer român s-a plimbat pe străzile din România cu o mașină, înmatriculată în Suedia, cu numărul “MUIE PSD”. A urmată o adevărată telenovelă, în care proprietarul autoturismului a fost târât prin diferite instanțe, pentru a fi amendat, deși legea nu interzicea acest număr de înmatriculare.

După toată povestea cu șoferul din Suedia, au apărut tot felul de mesaje pe rețelele de socializare cu combinații de litere și cifre care transmiteau același mesaj.

Citiţi mai departe

Actualitate

Ucigașii taximetristului lugojean, pedepse finale date de Curtea de Apel Timișoara

Publicat

în

Ucigașii taximetristului lugojean, de loc din comuna Darova, și-au aflat pedepsele finale pentru fapta lor. La Tribunalul Timiș, tinerii au fost condamnați la 6 și respectiv 7 ani de închisoare. Cei doi au făcut recurs și au cerut pedepse mai ușoare.  Recursul s-a întors însă împotriva lor.

Curtea de Apel Timișoara a decis luni sentințele finale pentru cei doi criminali. Aceștia au fost condamnați la 10 și respectiv 9 ani după gratii. Sentința este definitivă și nu mai poate fi schimbată în niciun fel.

În noaptea dintre 13 și 14 iunie 2018, după ce au eșuat în a-și ucide vecinul, cei doi tineri din Darova au chemat un taxi în localitate. După ce au urcat în mașină, tinerii l-au ucis pe taximetristul de 77 de ani cu mai multe lovituri de cuțit.

Au furat mașina, cu care au transportat și cadavrul victimei. Ucigașii au aruncat trupul neînsuflețit în pădurea de lângă Buziaș. Mașina au dus-o la Timișoara, acolo unde au încercat să o vândă.

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: