Connect with us

Social

Cea mai frumoasă casă de cob din lume se află în judeţul Caraş-Severin. Poţi să te cazezi în ea şi să-ţi construieşti una la fel

Publicat

în

Casa de cob construită pe malul Nerei, la Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin, ridicată de către arhitecta timişoreană Ileana Mavrodin, este deschisă acum turiştilor interesaţi s-o locuiască.

Proprietara “Căsuţei piticilor”, cum au numit-o localnicii anunţă că, de la 1 mai, cei care doresc să experimenteze viaţa într-o căsuţă de pâmânt, o pot face contra sumei de 50 de lei pe zi.

Casa, care arată ca una de turtă dulce din poveşti, este construită din cob (un amestec argilă, cu nisip şi paie de grâu). Pare mică din exterior, însă în interior este o casa normală, care are tot ce-i trebuie: un loc de gătit, pat, baie, o masă, băn­cuţă, care iarna se încălzeşte cu fumurile de la sobă, care trec prin ea.

De altfel, “Casa Verde”, din Caraş-Severin a fost pusă pe primul loc în Top 10, a celor mai frumoase mici căsuţe de colb din lume, de către revista The Natural Homes.

Ileana Mavrodin povesteşte că viaţa într-o astfel de locuinţă e diferită, datorită atmosferei din interior. “Este mult mai călduroasă iarna şi răcoroasă iarnă. Este o casă sănătoasă, unde totul este natural. Cei care au stat în ea au fost impresionaţi şi le-a plăcut tare mult. De altfel, cei care vin, au interes în aşa ceva. Există un curent în direcţia asta, oameni care îşi doresc întoarcerea la natură, spre o viaţă mai sănătoasă”, spune arhitecta.

Tabără de creaţie unde poţi învăţa să-ţi faci propria căsuţă de cob

lleana Mavrodin povesteşte că, de când s-a întors din Canada, în 2004, şi a construit “Casa Verde”, sute de persoane i-au trecut pragul. “Căsuţa a fost şi încă mai este un exeperiment. Ea, practic, nu e pentru orice turişti, ci pentru cei care vor să exprimenteze şi chiar vor să-şi facă o asemenea căsuţă. Atunci vin şi vor să vadă cum e să stai în ea. Ea nu este înscrisă într-un circuit turistic, poate că o să facem şi treaba asta pe viitor”, spune arhitecta, impresionată de amploarea care a luat-o fenomenul în ultimii ani şi de interesul manifestat faţă de căsuţa pe care a construită în urmă 14 ani.

De când a construit casa, Ileana Mavrodin a avut vizitatori din întreaga lume, cu toţii fiind impresionaţi de locuinţă şi de pesajele superbe din zonă. De altfel, anual, arhitecta organizează o tabără de creaţie, în care îi învaţă pe participanţi să construiască singuri o astfel de căsuţă. Anul acest acesta, întâlnirea e stabilită pentru sfârşitul lunii iunie.

“Noi dorim ca, în cele cinci zile, să vă convingem că acest lucru e posibil, să vă ajutăm să vă conturaţi visul pe măsura posibilităţilor fizice şi materiale de care dispuneţi. Vorbim despre alegerea amplasamentului, despre sol, proiectare, materialele de construcţie, vom lucra la pereţi de cob, facem tencuieli de lut cu nisip, lut cu var şi nisip, var cu nisip, vopsele naturale şi zidării decorative cu sticle înglobate şi basorelief. Vom vorbi despre toate fazele de construire a unei case, de la fundaţii şi zidaii, la tencuieli, vopsele naturale si modelare. O sa povestim şi despre greşelile care s-au făcut la Casa-Verde, cum le putem repara sau ce putem face ca să nu le repetăm! Taxa de participare este de 550 lei/persoana. Cazarea se face în cort; dacă nu aveţi cort, vă rugăm să ne anuntaţi din timp să vă pregătim unul. Mâncarea este inclusă în preţ şi constă în lapte, brânza, ouă, miere, fructe şi legume, etc. (în mare parte produse locale). Avem bucătărie cu aragaz şi vase iar seara stăm în jurul focului şi povestim”, anunţă arhitecta pe site-ul dedicat celebrei căsuţe, unde puteţi să găsiţi şi programul taberei şi modul în care puteţi să-i contactaţi pe organizatori.

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

Timfloralis, o nouă ediţie la Timişoara. O lugojeancă prezintă unul din cele mai interesante proiecte

Publicat

în

Creaţia Alinei Nagy Ghinea, din urma cu câţiva ani, a rămas în memoria timişorenilor

O nouă ediție a Festivalului Timfloralis va avea loc la Timișoara în perioada 27 – 29 aprilie 2018. Timp de trei zile, organizatorii vor aduce împreună designeri, arhitecți, peisagiști, floriști internaționali, ecologişti, studenți, elevi, școli, universități, artiști, firme şi comercianți pentru a evidenția frumusețea naturii și a florilor în contextul urban. Tematica festivalului din acest an este “The future is here”.

La festival, participă şi o lugojeană, Alina Nagy Ghinea, cunoscută pentru aranjamentele florale create şi în ediţiile precedente. Momentul lugojencei se numeşte „Jocul Ielelor, viziune florală” şi este prezentat chiar în prima seară a festivalului.

Proiectul mai cuprinde, în afară de expoziţiile florale și de aranjamente, workshop-uri atât pentru publicul larg cât și pentru floriști profesioniști, o paradă a modei cu accesorii florale, spectacole inedite de muzică și dans, evenimente cu și pentru copii.

Program Timfloralis 2018

Vineri, 27 aprilie

Piata Victoriei
16,30, Deschiderea Timfloralis 2018 – Fanfara Big Band
17,20, „Printesele Timfloralis”, show de deschidere cu Dennis Kneepkens (Olanda), urmat de „Parada florilor” – printesele strabat centrul orasului in calesti (Piata Victoriei, Marasesti, Parcul Botanic si retur)
18,00, Dansuri contemporane, Scoala de dans Eliana Club
18,30 , „Lumea de basm a lui H. C. Andersen”, viziunea floristului Piotr Marzek (Polonia)
19,20, Program artistic sustinut de Fanfara Big Band si solista Ingrid Nicolaescu
20,30, „Jocul Ielelor, viziune florala”, sustinuta de Alina Nagy Ghinea (Romania), Diana Toma (Romania) si Alexandra Luca (Romania)

Sambata, 28 aprilie

11,00, „Pedalarea Timfloralis”, tur al orasului cu biciclete impodobite cu flori, pe traseul Parcului Botanic – Str. Gheorghe Dima – dreapta pe Str. Gheorghe Lazar – dreapta pe Bulevardul Cetatii – dreapta pe Calea Torontalului – dreapta pe Calea Circumvalatiunii- Str. Gheorghe Lazar – Str. Gheorghe Dima sensul giratoriu spre Str. Paris- dreapta pe Blv Republicii – sensul giratoriu spre Bulevardul Regele Ferdinand I  – pe langa Catedrala – stanga pe Str. 23 Decembrie 1989 – dreapta pe Blv. Ion C Bratianu – sensul giratoriu spre Bastionul Maria Theresia – sensul giratoriu de la Punctele Cardinale – Str. Oituz – Piata Marasti – Str. Gheorghe Dima – sosire inapoi la Parcul Botanic.

Piata Victoriei
12,00-14,30, Dansuri contemporane – Scoala de dans Eliana Club, Scoala de balet Denisse si Scoala Chromatik Voice
18,00, „Hora florala”, demonstratie sustinuta de Orit Hertz (Israel), Kristina Rimiene (Lituania), Rosella Mandau (Canada), Tuba Belgin Oskan (Turcia)
19,00, „Future Love”, demonstratie sustinuta de Dennis Kneepkens (Olanda) si Filomena Brisc (Romania)
20,00, „Fusul Romanesc” si „Focul Mistic”, demonstratie sutinuta de Agna Martens, ambasador European Master Certification (Belgia)
21,00, „Uvertura Primaverii”, Filarmonica Banatul si solisti ai Operei Nationale: Diana si Radu Zaharia

Piata Libertatii
11,00-17,00, „Micul Gradinar”, workshop pentru copii sustinut de SC Horticultura SA (la pavilion)
12,00, Workshop sustinut de Facultatea de Horticultura si Silvicultura USAMVBT (la pavilion)
Stand ”Floral boutique” Expozitie palarii, acesorii handmade , Atelier creativ de expresie sustinut de Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara.
Stand ”Terasa Floral Boutique” (aranjamente florale, manechin cu fusta din muschi, bustiera din flori) sustinut de Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara.
La pavilioanele amenajate in piata se vor mai desfasura workshop-uri surpriza ale invitatilor internationali.

Duminica, 29 aprilie

Piata Victoriei
15,00, Dansuri contemporane, Scoala Chromatik Voice
19,00, „Wishing the future”, demonstratie sustinuta de Dennis Kneepkens (Olanda)
20,00, „Big Band, Latino and More”, fanfara Sevens Showband

Piata Libertatii
11,00-17,00, „Micul Gradinar”, workshop pentru copii sustinut de SC Horticultura SA (la pavilion)
Stand ”Floral boutique” Expozitie palarii, acesorii handmade  – Atelier creativ de expresie sustinut de Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara.
Stand ”Terasa Floral Boutique” (aranjamente florale, manechin cu fusta din muschi, bustiera din flori) sustinut de Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara.
La pavilioanele amenajate in piata se vor mai desfasura workshop-uri surpriza ale invitatilor internationali.

 

Citiţi mai departe

Social

„Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura „Regele mall-urilor”.

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Citiţi mai departe

Social

Lugojenii se mobilizează să facă curat în parcul spitalului din Lugoj

Publicat

în

Peste 130 de lugojeni s-au arătat interesaţi de un eveniment creat pe reţeaua de socializare Facebook şi anunţat să aibă loc sâmbătă, 21 aprilie.

Astfel, la data anunţată, cu începere de la ora 10.00, participanţii urmează să se adune în curtea spitalului din Lugoj pentru a face curăţenie în parcul unităţii.

“Meritam un spital de top şi împreună putem atinge acest obiectiv! Cu toţii am observat implicarea domnului doctor Erwin Floroni, actualul manager al spitalului din Lugoj, în ridicarea standardului serviciilor medicale. În data de 21.04.2018, la orele 10, vă invităm cu mic cu mare să veniţi alături de noi în incinta Spitalului Municipal Lugoj la o acţiune de voluntariat ce vizează atât curăţenia de primăvară cât şi înfrumuseţarea parcului, ca prim pas”, arată organizatorii.

Pentru informaţii suplimentare accesaţi profilele de Facebook ale lui Codru Popovici şi Adriana Bojin.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: