Connect with us

Cultură

Ce artişti vin la cel mai popular festival de jazz din România, desfăşurat aproape de Lugoj

Publicat

în

Gărâna, satul dintre munţi, va găzdui patru zile de concerte şi experienţe muzicale dedicate pasionaţilor de jazz. Concertele se vor desfăşura pe trei scene: în Poiana Lupului, Biserica Catolică din satul Văliug şi Hanul La Răscruce, locul în care a avut loc prima ediţie a festivalului, în urmă cu 22 de ani.
 
Organizatorii Gărâna Jazz Festival anunţă cea de-a 22-a ediţie, care va avea loc între 12 şi 15 iulie, în judeţul Caraş-Severin. Cu un public internaţional din ce în ce mai numeros, Gărâna, satul dintre munţi, va găzdui patru zile de concerte şi experienţe muzicale dedicate pasionaţilor de jazz.
 
Invitaţii din acest an vin din Coreea, Suedia, Cuba, Italia, SUA, Franţa, Israel, Germania şi Norvegia. Unul din primele concerte este susţinut de către trioul Rymden, un nou super-grup care şi-a făcut apariţia pe scena mondială de jazz, format din stele ale jazzului scandinav: pianistul norvegian Bugge Wesseltoft şi suedezii Dan Berglund la contrabas şi Magnus Öström la baterie Revine Roberto Fonseca care va aduce pe scena de la Gărâna cel mai nou album, ABUC, care explorează originile jazz-ului din Cuba, „Tierra Santa”. 

Solista sud-coreeană Youn Sun Nah, unică prin simplitate şi improvizaţie, va fi prezentă pe scenă alături de chitaristul suedez Ulf Wakenius, fost membru în Oscar Peterson Quartet. Youn Sun Nah, voce cunoscută la festivalurile din toată lumea, îşi va promova în premieră albumul lansat în 2017, She Moves On.
 
Organizatorii au bătut palma cu un alt star al jazzului international, multiplu premiat al ECHO Jazz, trompetistul şi pianistul german Sebastian Studnitzky, care a prezenta publicului din Poiana Lupului proiectul său KY-organic, rezultatul căutărilor lui artistice din ultimii ani şi titlul ultimului său album, lansat în 2017. Sub titulatura KY, muzicianul a dezvoltat de-a lungul a 6 ani un proiect valoros ce conţine straturi şi sonorităţi diverse, precum şi experimentări melodice. Studnitzky combină virtuozitatea la pian cu sunetul aparte al trompetei, iar compoziţiile sale au o claritate şi o tonalitate învăluitoare, fiind, în acelaşi timp, sofisticate. 

Improvizaţii inspirate, armonii indie pop, ritm şi romantism, toate definesc un stil distinct cu priză la publicul avizat de jazz. Apreciat pianist italian al ultimului deceniu, Kekko Fornarelli va fi prezent pe scena Gărâna Jazz Festival alături de membrii trioului cu care în martie anul acesta a lansat un nou album – Abaton.
 
După concertul extraordinar găzduit de Gărâna Jazz Festival acum 3 ani, organizatorii propun publicului o altă întâlnire specială cu Stefano Battaglia Trio. Pianistul Stefano Battaglia, contrabasistul Salvatore Maiore şi bateristul Roberto Dani reuşesc să ofere ascultătorilor prezenţi la concertele lor o experienţă intensă şi complexă, greu de şters dintre amintiri. Aceştia par să construiască, de la un concert la altul, un limbaj doar al lor, marcat de o amprentă emoţională puternică şi o stilistică originală.
 

Trei muzicieni europeni cu personalităţi puternice şi complementare vor cânta la Gărâna sub numele BANDES ORIGINALES. Violoncelistul francez Vincent Courtois şi saxofoniştii Daniel Erdman (Germania) şi Robin Fincker (Franţa) aduc la viaţă cel mai recent album, o experienţă muzicală cinematică, inspirată de muzica de film creată de aceştia. Va fi o călătorie liberă şi riguroasă în lumea cinemaului cunoscut de noi, un soi de reverie muzicală foarte personală. Violonistul polonez Adam Baldych vine la Gărâna alături de grupul norvegian Helge Lien Trio şi saxofonistul Tore Brunborg, cu noul album ”Brothers”, menit să celebreze amintirea fratelui său. Biletele şi abonamentele pot fi cumpărate începând de pe www.garana-jazz.ro/bilete sau www.bilete.

sursa: garana-jazz.ro

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Bustul lui Mihai Viteazul va fi dezvelit la Lugoj cu ocazia Centenarului

Publicat

în

Vineri, 30 noiembrie 2018, ora 12:00 va avea loc dezvelirea Bustului voievodului Mihai Viteazul, amplasat în Parcul Poștei. Realizarea și amplasarea Bustului se înscrie în seria manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Unirii, evidențiind astfel rolul voievodului român în înfăptuirea primei uniri a Principatelor Române din anul 1600. Conform cercetătorilor, marele voievod a poposit, pe 31 octombrie 1600, la Hanul Poștei din Lugoj, edificiu care există și în prezent și în care se află la ora actuală Protopopiatul Ortodox Lugoj.

Bustul a fost amplasat pe un soclu realizat în două trepte, înălțimea totală ajungând la 190 cm. Postamentul a fost realizat din beton armat și placat cu marmură de Vista (bej cu inserții maro). Pe acesta a fost amplasată o plăcuță din bronz cu numele, anul nașterii și al morții. Bustul are înălțimea de 130 cm fiind realizat din bronz și este amplasat cu fața spre strada 20 Decembrie 1989, accesul la monument făcându-se printr-o alee perpendiculară pe trotuarul străzii.

Sculptorul este George Dumitru, născut la Ploiești în 1954. A studiat între 1978-1982 la Academia de Arte Frumoase Iași și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. La ora actuală este profesor la Liceul de Artă din Ploiești. Are numeroase lucrări, atât în țară cât și  în străinătate.

Citiţi mai departe

Cultură

Trenul Centenarului trece prin Lugoj, orașul din Banat care a avut cei mai mulți reprezentanți la Marea Unire

Publicat

în

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a demarat un proiect de aducere în prin plan a întâmplărilor şi mărturiilor participanţilor bănăţeni la Unire. Prin iniţiativa “Centenar bănăţean – Călătoria către Unire”  se reconstituie drumul parcurs cu trenul, de delegaţii bănăţeni către Alba Iulia, în preajma zilei de 1 Decembrie 1918.

Reprezentanţii a aproape 18 de oraşe şi comune din Banat s-au arătat doritori să refacă drumul strămoşilor lor către Alba Iulia. Aceştia vor călători cu trenul, cu o garnitură specială CFR, de la Timişoara către Alba Iulia, în 28 noiembrie 2018. În oraşul Unirii, ei vor fi întâmpinaţi de autorităţile locale pentru ca, mai apoi, să aibă parte de un program special, menit să îi transpună în atmosfera de sărbătoare a acestui eveniment special pentru România.

 “Am solicitat muzeului din Alba Iulia să ne trimită mandatele de reprezentarea a delegaţiilor bănăţeni, credenţionale se numesc. Asta însemnând zona Timiş, Caraş şi Torontal. Am identificat unităţile teritorial administrative de astăzi şi am transmis scrisori către aceste primării, 42 la număr, şi i-am invitat să-şi desemneze reprezentanţi şi la această întâlnire. Marea majoritate au plecat din Lugoj, în urmă cu 100 de ani.

Nouă ne-au răspuns 18 primării şi ne-au anunţat că o să-şi trimită oamenii. Sunt circa 80 de persoane. Va fi un tren special! Se pleacă în 28 noiembrie, pentru că am vrut să respectăm istoria, se pleacă la 6.30, din Timişoara. Trenul opreşte în Lugoj şi în Făget, iar la 11.30 se ajunge. Delegaţia va fi primită în Sala Unirii, unde se vor înmâna din nou credenţionale, la fel ca acum 100 de ani, după care vor fi vizitate cetatea şi muzeele. Vor fi aşteptaţi de Garda naţională, în ţinută de epocă”, ne-a declarat Victor Bunoiu, coordonatorul proiectului din partea Direcţiei de Cultură Timiş.

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojul şi Szekszard au marcat 25 de ani de parteneriat. Cum au ajuns cele două oraşe să se înfrăţească

Publicat

în

În perioada 9-11 noiembrie, Francisc Boldea, Primarul Municipiului Lugoj, s-a aflat la Szekszard (Ungaria), oraș înfrățit cu Lugojul, la invitația primarului Ács Rezső cu prilejul festivalului Zilele Sf. Marton, sărbătoare locală.

Cu această ocazie s-a marcat aniversarea a 25 de ani de parteneriat între Lugoj și Szekszard.

“Parteneriatul Lugojului cu orașul maghiar Szekszárd își are rădăcinile departe în trecut. În anul 1860, numeroşi colonişti din Szekszard şi din judeţul maghiar Tolna s-au stabilit în partea de est a actualului judeţ Timiş, întemeind localitatea Bunya-Szekszárd sau Bunea Mică. În anul 1992, un arhivar din Szekszard, Kaţian Janos, a descoperit această preţioasă informaţie istorică şi a pornit pe urmele înaintaşilor săi. Cercetările l-au condus la Lugoj, unde a stabilit primele contacte cu reprezentanţii comunităţii maghiare locale. Ajuns în Bunea Mică, Kaţian Janos a găsit un sat complet depopulat şi a aflat că locuitorii săi s-au stabilit în localităţile învecinate, printre care şi Lugojul.

Contactele Szekszard-Lugoj s-au înmulţit şi au devenit oficiale în scurt timp. De aici şi până la înfrăţire nu a mai fost decât un singur pas, aceasta fiind parafată, aşa cum am spus la început, la 28 mai 1993 de către primarii Virgil Turcan şi Kocsis Imre Antal.”, se arată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia acestui eveniment de către Primăria Lugojului.

Primarii celor două orașe au semnat în mod festiv un document de înoire a parteneriatului. Primarul Francisc Boldea a oferit omologului său maghiar o plachetă care marchează cei 25 de ani de parteneriat.

Programul întocmit de gazde a inclus vizite la două fabrici din Szekszárd și o întâlnire cu membri ai asociației de prietenie  Szekszárd – Lugoj.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: