Connect with us

Cultură

Ce artişti vin la cel mai popular festival de jazz din România, desfăşurat aproape de Lugoj

Publicat

în

Gărâna, satul dintre munţi, va găzdui patru zile de concerte şi experienţe muzicale dedicate pasionaţilor de jazz. Concertele se vor desfăşura pe trei scene: în Poiana Lupului, Biserica Catolică din satul Văliug şi Hanul La Răscruce, locul în care a avut loc prima ediţie a festivalului, în urmă cu 22 de ani.
 
Organizatorii Gărâna Jazz Festival anunţă cea de-a 22-a ediţie, care va avea loc între 12 şi 15 iulie, în judeţul Caraş-Severin. Cu un public internaţional din ce în ce mai numeros, Gărâna, satul dintre munţi, va găzdui patru zile de concerte şi experienţe muzicale dedicate pasionaţilor de jazz.
 
Invitaţii din acest an vin din Coreea, Suedia, Cuba, Italia, SUA, Franţa, Israel, Germania şi Norvegia. Unul din primele concerte este susţinut de către trioul Rymden, un nou super-grup care şi-a făcut apariţia pe scena mondială de jazz, format din stele ale jazzului scandinav: pianistul norvegian Bugge Wesseltoft şi suedezii Dan Berglund la contrabas şi Magnus Öström la baterie Revine Roberto Fonseca care va aduce pe scena de la Gărâna cel mai nou album, ABUC, care explorează originile jazz-ului din Cuba, „Tierra Santa”. 

Solista sud-coreeană Youn Sun Nah, unică prin simplitate şi improvizaţie, va fi prezentă pe scenă alături de chitaristul suedez Ulf Wakenius, fost membru în Oscar Peterson Quartet. Youn Sun Nah, voce cunoscută la festivalurile din toată lumea, îşi va promova în premieră albumul lansat în 2017, She Moves On.
 
Organizatorii au bătut palma cu un alt star al jazzului international, multiplu premiat al ECHO Jazz, trompetistul şi pianistul german Sebastian Studnitzky, care a prezenta publicului din Poiana Lupului proiectul său KY-organic, rezultatul căutărilor lui artistice din ultimii ani şi titlul ultimului său album, lansat în 2017. Sub titulatura KY, muzicianul a dezvoltat de-a lungul a 6 ani un proiect valoros ce conţine straturi şi sonorităţi diverse, precum şi experimentări melodice. Studnitzky combină virtuozitatea la pian cu sunetul aparte al trompetei, iar compoziţiile sale au o claritate şi o tonalitate învăluitoare, fiind, în acelaşi timp, sofisticate. 

Improvizaţii inspirate, armonii indie pop, ritm şi romantism, toate definesc un stil distinct cu priză la publicul avizat de jazz. Apreciat pianist italian al ultimului deceniu, Kekko Fornarelli va fi prezent pe scena Gărâna Jazz Festival alături de membrii trioului cu care în martie anul acesta a lansat un nou album – Abaton.
 
După concertul extraordinar găzduit de Gărâna Jazz Festival acum 3 ani, organizatorii propun publicului o altă întâlnire specială cu Stefano Battaglia Trio. Pianistul Stefano Battaglia, contrabasistul Salvatore Maiore şi bateristul Roberto Dani reuşesc să ofere ascultătorilor prezenţi la concertele lor o experienţă intensă şi complexă, greu de şters dintre amintiri. Aceştia par să construiască, de la un concert la altul, un limbaj doar al lor, marcat de o amprentă emoţională puternică şi o stilistică originală.
 

Trei muzicieni europeni cu personalităţi puternice şi complementare vor cânta la Gărâna sub numele BANDES ORIGINALES. Violoncelistul francez Vincent Courtois şi saxofoniştii Daniel Erdman (Germania) şi Robin Fincker (Franţa) aduc la viaţă cel mai recent album, o experienţă muzicală cinematică, inspirată de muzica de film creată de aceştia. Va fi o călătorie liberă şi riguroasă în lumea cinemaului cunoscut de noi, un soi de reverie muzicală foarte personală. Violonistul polonez Adam Baldych vine la Gărâna alături de grupul norvegian Helge Lien Trio şi saxofonistul Tore Brunborg, cu noul album ”Brothers”, menit să celebreze amintirea fratelui său. Biletele şi abonamentele pot fi cumpărate începând de pe www.garana-jazz.ro/bilete sau www.bilete.

sursa: garana-jazz.ro

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Concert coral IN MEMORIAM Remus Tașcău. Au trecut cinci ani de când a murit marele dirijor

Publicat

în

Corul ,,Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de prof. dr. Lucian Onița, va prezenta marți, 26 februarie 2019, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu” un concert coral extraordinar dedicat memoriei maestrului Remus Tașcău.

La împlinirea a cinci ani de la ,,marea despărțire” (22 februarie 2014), renumitul cor lugojean dorește să aducă un pios omagiu celui care a fost cel mai longeviv dirijor al său.

Maestrul Remus Taşcău s-a născut la data de 7 noiembrie 1944, în localitatea Margina, judeţul Timiş. În anul 1967 a absolvit Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, avându-i ca profesori pe Tudor Jarda, Dorin Pop, Liviu Comes, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiaşu, ş.a.

Începând cu anul 1968, timp de 45 de ani, maestrul Remus Taşcău a fost la conducerea celei mai prodigioase și mai faste perioade, din istoria de peste 200 de ani, a celui mai vechi cor din România. Demn urmaş al unor dirijori care au marcat evoluţia cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu şi Dimitrie Stan), Remus Taşcău a atins culmile perfecţiunii interpretative, confirmate prin decernarea unor prestigioase premii şi distincţii naţionale şi internaţionale. Moștenirea cultural-artistică lăsată de maestrul Remus Tașcău Lugojului este una inestimabilă, de aceea avem obligația, noi, cei care i-am fost alături, să o prețuim, să o păstrăm și să o cultivăm la adevărata sa valoare.

Programul concertului va cuprinde lucrări semnate de compozitorii Erasmus Widmann, Orlando di Lasso, Pierre Passereau, Anton Pann, Ioan D. Chirescu, Gheorghe Popescu Brănești, Gavriil Musicescu, Gheorghe Cucu, Nicolae Ursu, Ion Vidu, Nicolae Gisca, Alexandru Pașcanu și Wolfgang Amadeus Mozart.

Invitat special: mezzosoprana Aura Twarowska, solistă a Operei de Stat din Viena. Alocuțiune omagială: prof. dr. Constantin Tufan Stan. Cu acest prilej se vor decerna diplome de excelență unor vechi membri ai corului, retrași din activitate.

Intrarea este liberă.

 

 

Citiţi mai departe

Cultură

Se lansează o carte despre viața oamenilor din Margina și Zorani

Publicat

în

O carte despre viața și fenomenul de migrație al oamenilor din două sate de lângă Lugoj, Margina și Zorani, se lansează săptămâna viitoare. Evenimentul este programat pentru ziua de marți, 29 ianuarie, la AMBASADA din Timișoara. Lansarea începe la orele 18:00, acesta fiind primul volum al cărților “Cămine în Mișcare”.

Cartea este proiectul Asociației Prin Banat, care a realizat și site-ul cu același nume. Asociația a pus la cale mai multe evenimente legate de viața oamenilor din aceste sate. Publicația este o punere în tipar a acelor evenimente realizate sub egida Cămine în Mișcare/Moving Fireplaces.

„Pentru a surprinde contextul larg, cultural și socio-economic în care a avut și are loc fenomenul de migrație astăzi, încă de la finalul anului 2017 și începutul lui 2018 a avut loc o mobilizare a metodelor de cercetare istorică, geografică și statistică în zonele extra-urbane ale Banatului. Cartea conține detalii despre proiect și metodologia acestuia, dar și studii privind tipurile de migrație identificate în Banat. Totodată, cartea conține povești de viață ale locuitorilor. Aceștia au fost intervievați în cadrul etapei de cercetare în teren. Veți găsi și o introducere a celor întâmplate la evenimentul principal de la Margina și Zorani – Festivalul Cămine în Mișcare – din toamna trecută. La aceste evenimente publicul a putut să interacționeze cu viața sătenilor din cele două localități”, au explicat reprezentanții Asociația Prin Banat.

Povești de viață

Evenimentele despre care se vorbește în carte au avut loc anul trecut la Margina și Zorani, între 28 și 30 septembrie. Oamenii din cele două sate au văzut piese de teatru, călătorii, povești și plimbări cu căruțele trase de cai. Copiii din cele două sate, peste 100 la număr, au fost angrenați în ateliere creative. La final, aceștia s-au bucurat de un concert special dedicat lor.

„Promovăm storytelling-ul ca o metodă de a aduce oamenii laolaltă. Vă invităm alături de noi la evenimentul de lansare a cărții Cămine în Mișcare. Veți afla poveștile de viață ale locuitorilor din zona Banatului culese de noi, și nu în ultimul rând, povestea acestui proiect”, explică Alexandra Palconi-Sitov, președintele Asociației Prin Banat.

Citiţi mai departe

Cultură

Cu ocazia vizitei în România, Papa Francisc va beatifica și doi episcopi de Lugoj

Publicat

în

Conform unor informații obținute de Radio Europa Liberă, Papa Francisc va beatifica, în timpul vizitei ce o va efectua anul acesta în România, șapte episcopi greco-catolici. Doi dintre aceștia au fost episcopi de Lugoj. Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

Cu toții au fost persecutați și și-au pierdut viața în urma torturilor aplicate de regimul comunist. Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Citiţi mai departe

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: