Connect with us

Cultură

Birjar de lux cu studii superioare și birjă vieneză. Lugojeanul care a făcut o pasiune din creşterea cailor

Publicat

în

Astăzi, apariția unui cal pe străzile oraşului stârnește mirare. Noua generație ar putea fi educată să aprecieze calul la adevărata lui valoare numai prin exemple, dar cine să i le dea? Țăranul a dispărut, iar noii locuitori ai satelor au pierdut această îndeletnicire. Și totuși, există nebunii frumoși ai vremurilor noastre, care s-au întors la vechea îndeletnicire a strămoșilor, și cresc cai. Unul dintre aceștia este și Cotizo Negruțiu din Lugoj. Aflând că de profesie este inginer, că mai e și licențiat în drept, că are un master în administrația publică locală, și pe deasupra, mai deține funcția de Director Executiv la Direcția Tehnică din Primăria Municipiului Lugoj, nu poți să nu te întrebi: de unde această pasiune a creșterii animalelor la un ,,băiat de asfalt”?

,,Dragostea pentru animale vine pe linie genetică. Este adevărat că părinții mei sunt intelectuali, tata – medic stomatolog, și mama –avocat, dar amândoi provin, la rândul lor, din familii de țărani. Bunicii mei au fost țărani cu mare dragoste de animale și de pământ. Bunicul matern avea cai. Când aveam trei ani, m-a urcat prima dată pe cal, iar la cinci ani călăream singur. După ce bunicii s-au stins, am rămas cu nostalgia acelor vremuri. În urmă cu 15 ani, mi-am realizat visul. Mi-am construit un grajd, am cumpărat cai și atelaje și am devenit în timpul liber, țăran. Abia acum mă simt împlinit“, povesteşte Cotizo Negruțiu.

Trăsură de lux „Victoria Milord” şi sanie adusă de la Viena

Aventura agricolă a lui Cotizo Negruțiu a început în anul 2004, când și-a cumpărat primul cal. De atunci, gospodăria lui a crescut vertiginos, iar astăzi în curtea lui, pe lângă mulțimea de atelaje, poți admira o mini¬- grădină zoologică plină de animale domestice. Trăsura pe care o deține este marca Victoria Milord și datează din anul 1820. A fost recuperată în stare jalnică din curtea unui fost I.A.S. și recondiționată de ultimul rotar din Banat, Rudolf Trost. În schimb, sania a fost adusă de la Viena și datează de prin anul 1850.

,,Trăsura de lux „Victoria Milord” a fost fabricată la mijlocul anilor 1800, în Austria și a fost restaurată după planurile originale de către ultimul rotar din oraş, Rudolf Trost. Reparaţia trăsurii a durat doi ani. Cea mai dificilă etapă a reparaţiilor a fost îndoirea la abur a lemnului apărătorilor de la roţi. S-a ţinut mult la acest aspect, deoarece trăsurile originale Victoria de tipul Milord, la începutul fabricării lor, aveau apărători de lemn şi nu de metal, cum au apărut mai târziu. La restaurare s-au folosit trei esenţe de lemn: frasin, salcâm şi ulm. Felinarele sunt, de asemenea, cele originale. În trăsură pot intra şase persoane. Sania am cumpărat-o de la Viena și este tot un produs „Victoria Milord”. În 2004, am cumpărat primul cal, iar astăzi am patru iepe și un mânz. Sunt cai obișnuiți, trei sunt o combinație dintre Nonius și Ardenez, iar doi sunt din rasa Lipițan. Caii sunt folosiți pentru călărie și cross country cu docarul. Uneori, ies cu trăsura prin oraș, iarna cu sania. Din păcate, acest lucru se întâmplă tot mai rar din cauza lipsei zăpezii. Străzile sunt curățate destul de rapid și risc să plec cu sania și să mă întorc cu șlepul. Sania este mai mult un fel de obiect decorativ de curte. Nu mai sunt iernile de altădată. În inventarul gospodăriei mele am două șarete, o birjă, un docar, două platforme ștraf, trei căruțe, o sanie, fazani, găini de rasă, porumbei, păsări exotice, căprițe, gâște, rațe ornamentale, curci, bibilici, cu alte cuvinte am o mini-grădină zoologică populată cu animale domestice”, spune Negruţiu.

Desigur că întreținerea unei astfel de gospodării necesită timp și un serios efort fizic și financiar. ,,Timpul nu-mi permite să mă ocup cât aș vrea eu de animale. În cadrul Primăriei Lugoj, conduc un compartiment de unde nu lipsesc problemele stresante. Gospodărirea banului public este foarte solicitantă. Legea dă loc de interpretare, dar cei care ne controlează o interpretează și ei cum vor. Munca de îngrijire a animalelor mă reconfortează. În spatele grajdului, am o suprafață de teren unde caii fac zilnic mișcare, iar sâmbăta și duminica îi scot la călărie sau la plimbare. Am vrut să mă fac medic veterinar dar nu m-a lăsat mama. Ea fiind avocat, avea destule cazuri în care trebuia să apere în instanță medicii veterinari, cărora li se imputau animalele moarte, acestea murind de fapt nu din cauza lor, ci de inaniție. Întreținerea animalelor nu mă solicită prea mult financiar deoarece am pământ pe care cultiv nutrețul necesar. Plătesc doar cositul și balotatul, restul fac singur“, afirmă Cotizo.

Cultul și cultura calului ar trebui transmisă și tinerei generații. Practicarea sporturilor ecvestre ar putea fi o modalitate eficientă și sănătoasă de a reaminti celor din jur că acest animal minunat, calul, trebuie readus în viața noastră de zi cu zi, chiar dacă suntem în mileniul trei, era roboților și a mașinilor sofisticate.

,,Acum 10 ani am încercat să fac echitație pentru copii, dar neavând atestat profesional, am improvizat ceva, chemând duminica părinții interesați să vină cu copiii, și sub directa lor supraveghere, să apropiem copiii de acest animal minunat. Copiii ar fi vrut și poate creșteam o generație educată în spiritul și cultul calului, dar părinților le-a fost lene să vină la câmp. Preferau să stea în fața televizorului sau la bar, de vorbă cu berea. Acum sunt singur cu hobby-ul meu și nu mă mai implic. Fiica mea, Andrada îmi moștenește pasiunea, așa că și ea va urma tradiția familiei“, își încheie Cotizo Negruțiu povestea pasiunii sale.

Gammet 2000
Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Lugojeanul Amos Midas, unul dintre cei mai excentrici designeri de modă, fashion show in orașul de pe Timiș

Publicat

în

Amos Midas, unul dintre cei mai excentrici designeri vestimentari din România, se pregătește de o prezentare de modă inedită chiar la Lugoj, orașul din care provine. Acesta a anunțat pe rețelele de socializare că va pune la cale „cea mai spectaculoasă prezentare de modă din Lugoj!”

Amos Midas este un designer vestimentar cunoscut mai ales pentru colaborările lui cu vedetele din showbiz. A îmbrăcat vedete precum Elena Gheorghe, Ellie White, Maria Pască și multe altele. Cunoscut pentru stilul ieșit din tipare, Amos Midas și-a început cariera după ce a terminat studiile Facultății de Arte și Design din Timișoara.

Spectacolul modelistic este programat pe data de 6 septembrie, începând cu orele 19, la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din oraș. La finalul prezentării spectatorii vor putea urmări un recital la chitară semnat Adrian Sidoreanu.

Citiţi mai departe

Cultură

Expoziție inedită de Rugă, la Muzeul de Istorie din Lugoj

Publicat

în

Foto destepti.ro

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj în colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat, organizează joi, 15 august 2019, începând cu orele 19.00, la sediul muzeului, vernisajul expoziției ”Spiritualitatea tradițională germană din Banat – costume populare svăbești”, în ideea de-a ilustra, prin port, povestea multiculturalității și interculturalității bănățene în general, a celei lugojene în mod special.

„Prilejuită de Ruga orașului nostru, manifestarea este inedită prin prisma obiectelor extrem de valoroase ce vor putea fi admirate pentru prima dată la Lugoj, exponatele aparţinând  în exclusivitate minunatei colecţii a d-nei prof. Edith Singer (membru fondator  și coordonator al ansamblului folcloric german „Banater Rosmarein” din Timișoara, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Timișoara, referent cultural al Fundației Adam Müller Guttenbrunn).

Astfel, vizitatorii vor putea descoperi în vitrinele noastre expoziționale piese vestimentare unice  ale portului tradițional al șvabilor bănățeni de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, dar și din perioada interbelică, aflate într-o impecabilă stare de conservare : costume de mireasă, de tânără fată, costume de sărbătoare pentru femei și bărbați, dar și podoabe de cap sau fotografii de epocă, toate  redând cu fidelitate spiritul și tradițiile germanilor din satele Banatului de câmpie, deal și munte(jud. Timiș, jud. Caraș-Severin, jud. Arad).

Existența etniei germane în Banat, mai exact a șvabilor bănățeni, este  documentată începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea, când împăratul Carol al VI-lea trimite primul val de coloniști din sudul Germaniei și din Austria pentru a popula și apăra granițele Imperiului Habsburgic proaspăt lărgit. Plecând definitiv din patria mamă, coloniștii  au adus cu ei nu doar spiritul, tradițiile și mentalitatea locurilor natale, ci și portul popular tradițional, ca simbol identitar al acestei etnii.”, arată Daciana Vuia, directoarea muzeului lugojean.

Expuse în premieră la Lugoj, adunate şi păstrate cu grijă de prof. Edith Singer, costumele acestei uimitoare şi unice colecţii etnografice – simbol al patrimoniului cultural al germanilor din Banat-  vor putea fi admirate, în perioada 15 august – 15 septembrie 2019, la  Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj.

 

Citiţi mai departe

Cultură

O săptămână de muzică, dansuri populare și voie bună la Lugoj cu ocazia Festivalului Internațional de Folclor “Ana Lugojana”

Publicat

în

Sute de artiști din țară și din străinătate vor participa la ediția a cincisprezecea a Festivalului de Folclor Internațional “Ana Lugojana” care are loc la Lugoj în perioada 11-15 august. La eveniment vor participa dansatori din România, Bulgaria, Polonia, Cipru, Turcia și Georgia.

Ansamblurile folclorice din țările străine participante care vor urca pe scena festivalului sunt: 

”Orhangazi Halk Dansları Topluluğu” (Turcia); 

”Igraortsi” (Bulgaria);

”Mehmetcik Culture and Mutual Benefit (Ciprul de Nord);

”Koniakow” (Polonia); 

”Javakht” (Georgia).

Din România, vor urca pe scenă ansamblurile:

”Doina Aiudului” (Aiud); 

”Lugojana” (Lugoj); 

”Hora Belințului” (Belinț); 

”Sveti Sava”, ”Doina” (Sânnicolau Mare); 

”Timișul”, (Timișoara); 

”Ghiocelul” (Giroc); 

Ansamblul Folcloric al Centrului Cultural Deta, ”Zestrea Gugulanului” (Caransebeș);

”Sveti George” (Stanciova); 

Ansamblul ”Doina Timișului” (Timișoara); 

”Bănățanul” (Gavojdia); 

”Armenișana” (Armeniș); 

”Bârzava” și ”Semenicul” (Reșița).

Festivitățile încep duminică, pe 11 august de la orele 19, când pe platoul de la Casa de Cultură a Sindicatelor are loc deschiderea festivalului, pusă în scenă de către ansamblurile de copii și tineret ale Lugojului. Punctul culminant al săptămânii este cel dedicat Rugii Lugojene, pe 15 august, atunci când va avea loc și parada portului popular, dar și evenimente dedicate să marcheze finalul festivalului.

Citiţi mai departe

Cele mai citite