Connect with us


Cultură

Birjar de lux cu studii superioare și birjă vieneză. Lugojeanul care a făcut o pasiune din creşterea cailor

Publicat

în

Astăzi, apariția unui cal pe străzile oraşului stârnește mirare. Noua generație ar putea fi educată să aprecieze calul la adevărata lui valoare numai prin exemple, dar cine să i le dea? Țăranul a dispărut, iar noii locuitori ai satelor au pierdut această îndeletnicire. Și totuși, există nebunii frumoși ai vremurilor noastre, care s-au întors la vechea îndeletnicire a strămoșilor, și cresc cai. Unul dintre aceștia este și Cotizo Negruțiu din Lugoj. Aflând că de profesie este inginer, că mai e și licențiat în drept, că are un master în administrația publică locală, și pe deasupra, mai deține funcția de Director Executiv la Direcția Tehnică din Primăria Municipiului Lugoj, nu poți să nu te întrebi: de unde această pasiune a creșterii animalelor la un ,,băiat de asfalt”?

,,Dragostea pentru animale vine pe linie genetică. Este adevărat că părinții mei sunt intelectuali, tata – medic stomatolog, și mama –avocat, dar amândoi provin, la rândul lor, din familii de țărani. Bunicii mei au fost țărani cu mare dragoste de animale și de pământ. Bunicul matern avea cai. Când aveam trei ani, m-a urcat prima dată pe cal, iar la cinci ani călăream singur. După ce bunicii s-au stins, am rămas cu nostalgia acelor vremuri. În urmă cu 15 ani, mi-am realizat visul. Mi-am construit un grajd, am cumpărat cai și atelaje și am devenit în timpul liber, țăran. Abia acum mă simt împlinit“, povesteşte Cotizo Negruțiu.

Trăsură de lux „Victoria Milord” şi sanie adusă de la Viena

Aventura agricolă a lui Cotizo Negruțiu a început în anul 2004, când și-a cumpărat primul cal. De atunci, gospodăria lui a crescut vertiginos, iar astăzi în curtea lui, pe lângă mulțimea de atelaje, poți admira o mini¬- grădină zoologică plină de animale domestice. Trăsura pe care o deține este marca Victoria Milord și datează din anul 1820. A fost recuperată în stare jalnică din curtea unui fost I.A.S. și recondiționată de ultimul rotar din Banat, Rudolf Trost. În schimb, sania a fost adusă de la Viena și datează de prin anul 1850.

,,Trăsura de lux „Victoria Milord” a fost fabricată la mijlocul anilor 1800, în Austria și a fost restaurată după planurile originale de către ultimul rotar din oraş, Rudolf Trost. Reparaţia trăsurii a durat doi ani. Cea mai dificilă etapă a reparaţiilor a fost îndoirea la abur a lemnului apărătorilor de la roţi. S-a ţinut mult la acest aspect, deoarece trăsurile originale Victoria de tipul Milord, la începutul fabricării lor, aveau apărători de lemn şi nu de metal, cum au apărut mai târziu. La restaurare s-au folosit trei esenţe de lemn: frasin, salcâm şi ulm. Felinarele sunt, de asemenea, cele originale. În trăsură pot intra şase persoane. Sania am cumpărat-o de la Viena și este tot un produs „Victoria Milord”. În 2004, am cumpărat primul cal, iar astăzi am patru iepe și un mânz. Sunt cai obișnuiți, trei sunt o combinație dintre Nonius și Ardenez, iar doi sunt din rasa Lipițan. Caii sunt folosiți pentru călărie și cross country cu docarul. Uneori, ies cu trăsura prin oraș, iarna cu sania. Din păcate, acest lucru se întâmplă tot mai rar din cauza lipsei zăpezii. Străzile sunt curățate destul de rapid și risc să plec cu sania și să mă întorc cu șlepul. Sania este mai mult un fel de obiect decorativ de curte. Nu mai sunt iernile de altădată. În inventarul gospodăriei mele am două șarete, o birjă, un docar, două platforme ștraf, trei căruțe, o sanie, fazani, găini de rasă, porumbei, păsări exotice, căprițe, gâște, rațe ornamentale, curci, bibilici, cu alte cuvinte am o mini-grădină zoologică populată cu animale domestice”, spune Negruţiu.

Desigur că întreținerea unei astfel de gospodării necesită timp și un serios efort fizic și financiar. ,,Timpul nu-mi permite să mă ocup cât aș vrea eu de animale. În cadrul Primăriei Lugoj, conduc un compartiment de unde nu lipsesc problemele stresante. Gospodărirea banului public este foarte solicitantă. Legea dă loc de interpretare, dar cei care ne controlează o interpretează și ei cum vor. Munca de îngrijire a animalelor mă reconfortează. În spatele grajdului, am o suprafață de teren unde caii fac zilnic mișcare, iar sâmbăta și duminica îi scot la călărie sau la plimbare. Am vrut să mă fac medic veterinar dar nu m-a lăsat mama. Ea fiind avocat, avea destule cazuri în care trebuia să apere în instanță medicii veterinari, cărora li se imputau animalele moarte, acestea murind de fapt nu din cauza lor, ci de inaniție. Întreținerea animalelor nu mă solicită prea mult financiar deoarece am pământ pe care cultiv nutrețul necesar. Plătesc doar cositul și balotatul, restul fac singur“, afirmă Cotizo.

Cultul și cultura calului ar trebui transmisă și tinerei generații. Practicarea sporturilor ecvestre ar putea fi o modalitate eficientă și sănătoasă de a reaminti celor din jur că acest animal minunat, calul, trebuie readus în viața noastră de zi cu zi, chiar dacă suntem în mileniul trei, era roboților și a mașinilor sofisticate.

,,Acum 10 ani am încercat să fac echitație pentru copii, dar neavând atestat profesional, am improvizat ceva, chemând duminica părinții interesați să vină cu copiii, și sub directa lor supraveghere, să apropiem copiii de acest animal minunat. Copiii ar fi vrut și poate creșteam o generație educată în spiritul și cultul calului, dar părinților le-a fost lene să vină la câmp. Preferau să stea în fața televizorului sau la bar, de vorbă cu berea. Acum sunt singur cu hobby-ul meu și nu mă mai implic. Fiica mea, Andrada îmi moștenește pasiunea, așa că și ea va urma tradiția familiei“, își încheie Cotizo Negruțiu povestea pasiunii sale.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

English Pub deschide sezonul cu o expoziție colectivă de fotografie „Muzicieni în concert”

Publicat

în

English Pub deschide și acest an  sezonul cu un eveniment inedit. Este vorba despre o expoziție colectivă de fotografie cu o tematică apropiată clubului. Organizată sub titlul „Muzicieni în concert”, ea reunește lucrări ale unor cunoscuți fotografi: Mihai Zegrea, Mihaela Dan, Virgil Babușcov, Dragoslav Nedici, Sergiu Morariu Bordan, Gabriel Brezeanu, Liviu Tulbure.

Expoziția se va deschide pe 23 ianuarie, iar cu ocazia vernisajului, Tania Ionescu va susține, începând cu ora 18, un recital.

Cât privește evenimentele muzicale, primul programat pentru acest an este un concert al trupei Pragu’ de Sus, care va avea loc pe 31 ianuarie.  Formația a lansat, la sfârșitul anului trecut, un nou videoclip, la piesa „Poate nu mai știi”, melodia fiind inclusă pe cel de-al cincilea material discografic al formației, „Nu mai am răbdare”.

Invitatul special al acestei melodii este Victor Miclăuș. Pragu’ de Sus s-a format în 2004 la Timișoara și are 5 albume: ”Decupaj Sonor” (2004), ”Ultimul Poet” (2009), ”Blocaj în Verde” (2013), ”Azi te vreau” (cu Mircea Vintilă, 2016) și ”Nu mai am răbdare” (2018). Trupa a participat la semifinala Eurovision România 2018 de la Timișoara, cu piesa „Te voi chema”. Pragu’ de Sus este compusă din Călin Bârcean – voce, chitara, claviaturi, Costel Răsuceanu – chitară bas, voce, Florin Demea – chitară electrică, Cosmin Herac – tobe și Andrei Crisan – claviaturi.

Citiţi mai departe

Cultură

Mica Unirea se sărbătorește și la Lugoj. La ce activități pot participa lugojenii

Publicat

în

Foto destepti.ro

Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj și Liceul Teoretic „Iulia HasdeuLugoj sărbătoresc împreună, împlinirea a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Elevii acestei școli, coordonați de d-na prof. Ibolya Șipoș, vor participa la simpozionul intitulat „Alexandru Ioan Cuza și Banatul”. Manifestarea organizată la sediul muzeului lugojean, pe data de 21 ianuarie 2020, ora 11.00, face parte dintr-un amplu proiect de parteneriat încheiat între cele două instituții.

Alocuțiunile referitoare la momentul istoric de la 24 ianuarie 1859, la reformarea instituțională pe baze moderne a statului român,  personalitatea domnitorului Al. I. Cuza și principiile politicii sale interne și externe, vor fi susținute în fața elevilor de muzeograful Daciana Vuia și prof. Ibolya Șipoș. Tematica simpozionului abordează  informațiile menționate în presa epocii, referitoare la apropiere culturală şi economică dintre românii bănățeni și Principatele Unite dar mai ales popasul făcut în Lugoj de către domitorul Al. I. Cuza, aflat  în drumul său spre exil.

Manifestarea urmărește promovarea valorilor naţionale prin familiarizarea elevilor lugojeni cu importanța  înfăptuirii Micii Uniri ce a deschis calea modernizării țării şi a creat premisele obţinerii Independenţei (1877) şi realizării Marii Uniri (1918).

 

Citiţi mai departe

Cultură

Corul „Ion Vidu” şi Formația de Muzică de Cameră a Facultății de Muzică din Timișoara vă invită la Concertul de Crăciun

Publicat

în

Foto ARHIVA

Corul ,,Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de maestrul Lucian Onița, invită lugojenii la tradiționalul Concert de Crăciun, care va avea loc joi, 19 decembrie 2019, începând cu ora 18.oo.

Evenimentul artistic va fi găzduit de Sala de spectacole a Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu”, unde, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare, vor fi oferite, tuturor celor prezenți, cântece și colinde de Crăciun, compoziții ale unor cunoscuți compozitori români și universali, precum I. Costescu, D.G. Kiriac, N. Lungu, S. Olariu, T. Popovici, Gh. Cucu, A. Pärt, A. Adam, J. Pierpont, A. Secco, W.A. Mozart, A. Vivaldi, Bárdos L., St. A. Maria di Liguori, J. Schnabel, Fr. Gruber, G.F. Händel ș.a.

O notă aparte o constituie prezența Formației de Muzică de Cameră a Facultății de Muzică din Timișoara, care va întregi atmosfera caldă a apropiatelor sărbători ce vestesc nașterea Mântuitorului Isus Hristos. Soliștii concertului vor fi sopranele Ioana Mia Iuga și Maria Virginia Onița, tenorul Daniel Zah și baritonii Alexandru Șuca și Samuel Constantin.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag.

Citiţi mai departe

Cele mai citite