Connect with us

Cultură

Birjar de lux cu studii superioare și birjă vieneză. Lugojeanul care a făcut o pasiune din creşterea cailor

Publicat

în

Astăzi, apariția unui cal pe străzile oraşului stârnește mirare. Noua generație ar putea fi educată să aprecieze calul la adevărata lui valoare numai prin exemple, dar cine să i le dea? Țăranul a dispărut, iar noii locuitori ai satelor au pierdut această îndeletnicire. Și totuși, există nebunii frumoși ai vremurilor noastre, care s-au întors la vechea îndeletnicire a strămoșilor, și cresc cai. Unul dintre aceștia este și Cotizo Negruțiu din Lugoj. Aflând că de profesie este inginer, că mai e și licențiat în drept, că are un master în administrația publică locală, și pe deasupra, mai deține funcția de Director Executiv la Direcția Tehnică din Primăria Municipiului Lugoj, nu poți să nu te întrebi: de unde această pasiune a creșterii animalelor la un ,,băiat de asfalt”?

,,Dragostea pentru animale vine pe linie genetică. Este adevărat că părinții mei sunt intelectuali, tata – medic stomatolog, și mama –avocat, dar amândoi provin, la rândul lor, din familii de țărani. Bunicii mei au fost țărani cu mare dragoste de animale și de pământ. Bunicul matern avea cai. Când aveam trei ani, m-a urcat prima dată pe cal, iar la cinci ani călăream singur. După ce bunicii s-au stins, am rămas cu nostalgia acelor vremuri. În urmă cu 15 ani, mi-am realizat visul. Mi-am construit un grajd, am cumpărat cai și atelaje și am devenit în timpul liber, țăran. Abia acum mă simt împlinit“, povesteşte Cotizo Negruțiu.

Trăsură de lux „Victoria Milord” şi sanie adusă de la Viena

Aventura agricolă a lui Cotizo Negruțiu a început în anul 2004, când și-a cumpărat primul cal. De atunci, gospodăria lui a crescut vertiginos, iar astăzi în curtea lui, pe lângă mulțimea de atelaje, poți admira o mini¬- grădină zoologică plină de animale domestice. Trăsura pe care o deține este marca Victoria Milord și datează din anul 1820. A fost recuperată în stare jalnică din curtea unui fost I.A.S. și recondiționată de ultimul rotar din Banat, Rudolf Trost. În schimb, sania a fost adusă de la Viena și datează de prin anul 1850.

,,Trăsura de lux „Victoria Milord” a fost fabricată la mijlocul anilor 1800, în Austria și a fost restaurată după planurile originale de către ultimul rotar din oraş, Rudolf Trost. Reparaţia trăsurii a durat doi ani. Cea mai dificilă etapă a reparaţiilor a fost îndoirea la abur a lemnului apărătorilor de la roţi. S-a ţinut mult la acest aspect, deoarece trăsurile originale Victoria de tipul Milord, la începutul fabricării lor, aveau apărători de lemn şi nu de metal, cum au apărut mai târziu. La restaurare s-au folosit trei esenţe de lemn: frasin, salcâm şi ulm. Felinarele sunt, de asemenea, cele originale. În trăsură pot intra şase persoane. Sania am cumpărat-o de la Viena și este tot un produs „Victoria Milord”. În 2004, am cumpărat primul cal, iar astăzi am patru iepe și un mânz. Sunt cai obișnuiți, trei sunt o combinație dintre Nonius și Ardenez, iar doi sunt din rasa Lipițan. Caii sunt folosiți pentru călărie și cross country cu docarul. Uneori, ies cu trăsura prin oraș, iarna cu sania. Din păcate, acest lucru se întâmplă tot mai rar din cauza lipsei zăpezii. Străzile sunt curățate destul de rapid și risc să plec cu sania și să mă întorc cu șlepul. Sania este mai mult un fel de obiect decorativ de curte. Nu mai sunt iernile de altădată. În inventarul gospodăriei mele am două șarete, o birjă, un docar, două platforme ștraf, trei căruțe, o sanie, fazani, găini de rasă, porumbei, păsări exotice, căprițe, gâște, rațe ornamentale, curci, bibilici, cu alte cuvinte am o mini-grădină zoologică populată cu animale domestice”, spune Negruţiu.

Desigur că întreținerea unei astfel de gospodării necesită timp și un serios efort fizic și financiar. ,,Timpul nu-mi permite să mă ocup cât aș vrea eu de animale. În cadrul Primăriei Lugoj, conduc un compartiment de unde nu lipsesc problemele stresante. Gospodărirea banului public este foarte solicitantă. Legea dă loc de interpretare, dar cei care ne controlează o interpretează și ei cum vor. Munca de îngrijire a animalelor mă reconfortează. În spatele grajdului, am o suprafață de teren unde caii fac zilnic mișcare, iar sâmbăta și duminica îi scot la călărie sau la plimbare. Am vrut să mă fac medic veterinar dar nu m-a lăsat mama. Ea fiind avocat, avea destule cazuri în care trebuia să apere în instanță medicii veterinari, cărora li se imputau animalele moarte, acestea murind de fapt nu din cauza lor, ci de inaniție. Întreținerea animalelor nu mă solicită prea mult financiar deoarece am pământ pe care cultiv nutrețul necesar. Plătesc doar cositul și balotatul, restul fac singur“, afirmă Cotizo.

Cultul și cultura calului ar trebui transmisă și tinerei generații. Practicarea sporturilor ecvestre ar putea fi o modalitate eficientă și sănătoasă de a reaminti celor din jur că acest animal minunat, calul, trebuie readus în viața noastră de zi cu zi, chiar dacă suntem în mileniul trei, era roboților și a mașinilor sofisticate.

,,Acum 10 ani am încercat să fac echitație pentru copii, dar neavând atestat profesional, am improvizat ceva, chemând duminica părinții interesați să vină cu copiii, și sub directa lor supraveghere, să apropiem copiii de acest animal minunat. Copiii ar fi vrut și poate creșteam o generație educată în spiritul și cultul calului, dar părinților le-a fost lene să vină la câmp. Preferau să stea în fața televizorului sau la bar, de vorbă cu berea. Acum sunt singur cu hobby-ul meu și nu mă mai implic. Fiica mea, Andrada îmi moștenește pasiunea, așa că și ea va urma tradiția familiei“, își încheie Cotizo Negruțiu povestea pasiunii sale.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Corul ,,Ion Vidu”, cap de afiș al Festivalului Coral Național ,,Armonifest” Brăila

Publicat

în

În perioada 16 – 18 noiembrie 2019, Corul „Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de prof. dr. Lucian Oniţa, va participa la cea de a VI-a ediție a Festivalului Coral Național ,,Armonifest” de la Brăila.

La invitația organizatorilor, Primăria Muncipiului, Casa de Cultură a Municipiului și Corul Bărbătesc ,,Armonia”, din Brăila,  renumitul cor lugojean va prezenta, în cadrul acestei prestigioase manifestări cultural-artistice, un concert extraordinar pe scena Sălii Mari a Teatrului Național ,,Maria Filotti”, unul dintre cele mai frumoase teatre din țară.

Important de menționat este faptul că, așa cum se arată în invitație, recitalul Corului ,,Ion Vidu” este considerat ,,capul de afiș” al manifestării, urmând să aibă loc duminică, 17 noiembrie 2019, de la ora 19.00.

Repertoriul coralei lugojene va unul deosebit de valoros, alcătuit din piese ale unor renumiți compozitori români și universali, precum A. Pann, D.M. Goia, Gh. Cucu, Al. Pașcanu, Gr. Dinicu, S. Nicolescu, I. Vidu, E. Widmann, O. di Lasso, Fr. J. Schűtky.

Soliștii corului la acest concert vor fi sopranele Ioana Mia Iuga, Maria Virginia Onița și baritonul Samuel Constantin.

 

Citiţi mai departe

Cultură

„Noaptea Sinagogilor Deschise” se ține și la Lugoj. Comunitatea evreiască îi așteaptă pe lugojeni la un tur al sinagogii

Publicat

în

Comunitatea Evreilor din Lugoj se alătură inițiativei comunităților evreiești din România, și organizează sâmbătă, 12 octombrie, ”Noaptea Sinagogilor Deschise”.

Vizitatorii vor putea afla informații interesante despre viața evreior din comunitățile din România, precum și detalii referitoare la obiceiurile și sărbătorile de toamnă ale evreilor. Sinagoga Neologă va fi deschisă începând cu ora 20:00, fiind organizat un tur ghidat și vor fi prezentate informații despre sărbătorile evreiești de toamnă, dar și orga Wegenstein, restaurată în anul 2015.

Sinagoga Cultului Mozaic din Lugoj de pe strada Cuza Vodă nr. 10 a fost construită în anul 1843, după ce primul lăcaş de rugăciune al evreilor a fost distrus de marele incendiu din 1842. A fost modernizată în 1903 când a primit și celebra  orgă. Constructorul Wegenstein, originar din Augsburg şi stabilit la Timişoara, a construit această orgă special pentru Comunitatea din Lugoj.

Comunitatea evreilor din Lugoj numără la această oră 42 de membri.

Citiţi mai departe

Cultură

Concert folk la Lugoj. Două artiste vor cânta la Casa Bredicenilor

Publicat

în

Un concert folk a cărui invitată este Didina Curea va avea loc marți, 15 octombrie,  de la ora 19, la Casa Bredicenilor.

Născută în Oţelu-Roşu, Didina provine dintr-o familie în care s-au amestecat mai multe etnii (germană, maghiară şi romană). De la 12 ani a studiat chitara, dar spune ea, a fost mai mult un autodidact.

În anul 1999 a câştigat primul premiu, locul I la „Concursul de creaţie a muzicii germane” – de la Timişoara, concurs la care s-a înscris cu o compoziţie proprie. În anul 2006, înscrisă la primul festival de gen, Festivalul de folk „Poarta sărutului” – de la Târgu-Jiu – obţine premiul I.

Urmează în octombrie 2007, prima ediţie a festivalului „Coroana” Braşov, unde câştigă premiul II, iar o lună mai târziu, participarea la ediția a II-a Festivalul „Omul cu o chitara” – de la Brăila, care avea să îi aducă Marele premiu. Acesta a fost şi momentul când a decis să nu mai participe, ca şi concurent, la festivaluri-concurs. În 2008, alături de trupa clujeană Hazard scoate primul ei disc intitulat „Nu mai sunt eu”.

La Lugoj, Didina Curea va concerta alături de artista Anne Marie Szanislo.

Citiţi mai departe

Cele mai citite