Connect with us

Social

Bănăţeanul care a transformat mălaiul într-un produs vedetă. “M-au întrebat dacă e tort?”

Publicat

în

Honeywell

Pe Ioan Marta îl găsești în fiecare marți, în piața din Lugoj, unde își vinde produsele de la cele peste 100 de oi pe care le crește la Fârliug, în Caraş-Severin. Marta a devenit însă un adevărat personaj pe la târgurile tradiţionale din întreaga țară. Fermierul este uşor de recunoscut, pentru că de fiecare dată este îmbrăcat în ţinuta pe care a moştenit-o de la bunicii săi, care are peste 100 de ani.

Brânză, mălai și răchie

Marta vinde la târguri brânză “untoasă”, ţuică şi un produs banal în Banat, mălaiul copt, numit şi mâncarea săracilor din cauza puţinelor ingrediente din care este făcut: făină de porumb, apă şi sare. Cărăşeanul îl prezintă şi îl vinde ca pe o vedetă. Îl ambalează frumos, îl eticheteză şi îi dă forma unui tort.

“Am fost la Bucureşti şi când l-au văzut răgăţenii au crezut că e tort. Chiar m-au şi întrebat, dacă e tort”, spune Marta râzând. Nu ne dezvăluie reţeta sa de mălai, dar spune că unul din secrete e faptul că îl coace într-un ţest, timp de o zi şi o noapte. Prezentarea, la fel de inmportantă ca şi produsele Pentru un kilogram de mălai copt în formă de tort, Marta cere 15 lei şi spune că au fost târguri la care a vândut şi 40 de bucăţi.

Cărăşeanul este însă convins că totul ţine de prezentare şi de modul cum îşi promovează produsele. “Contează foarte mult. L-am dus pe un vecin de-al meu la un festival şi în prima zi s-a îmbrăcat şi el, ca mine, în costum tradiţional. A făcut cam cât mine, vreo 30 de milioane de lei vechi. A doua zi, a zis că el nu mai se îmbracă aşa şi a venit într-un tricou şi în blugi. Seara l-am întreba <florine, câţi bani ai făcut azi?>>, iar el mi-a spus că de 10 ori mai puţin”, povesteşte Marta, care mai foloseşte un tertip ca să-şi atragă clientela: glumele interzise minorilor, spuse în grai bănăţean.

Pe lângă mălai şi brânza, Ioan Marta are un produs căruia puţini îi rezistă. La propriu! Este vorba de ţuica de cireşe, care se vinde la un preţ record. “La mine la stand găsiţi, de fiecare dată, ţuică curată de prune şi ţuică de cireşe. Asta de cireşe e extraordinară. E medicament! Este foarte căutată de cunoscători şi se vinde cu 100 de lei litru. Dacă nu te pricepi să o bei, te pune jos cât clipeşti”, spune bănăţeanul.

Crește o rasă de oi rar întâlnită în România

Pentru fiecare produs pe care îl vinde Ioan Marta are o poveste de “marketing”. De exemplu, ca să-şi promoveze brânza le povesteşte clienţilor despre oile ”extraordinare”, pe care le creşte. “Eu cresc doar oi de lapte. Sunt unul dintre puţini crescători din ţară care deţine oi pure din rasa Awassi. Mai sunt câţiva care au, însă încrucişate cu rase de la noi. Astea sunt nişte oi de lapte, care sunt aduse de la arabi şi au blana şi faţa roşie. Sunt mai pretenţioase, le trebuie mai multă curăţenie, dar şi dau lapte mai mult şi mai bun. De asta brânza mea e aşa de untoasă şi are gust atât de bun”, spune Marta, care ne dezvăluie că mai are un secret. Toate produsele lui sunt ferite de chimicale. “Nu dau cu ierbicide sau alte soluţii. M-am certat chiar cu vecinii pentru că au dat pe porumb cu ierbicid. Mai bine dau cu sapa, dar ştiu că tot ce am e sănătos şi nu e contaminat”, mai spune spune fermierul.

 

Citiţi mai departe
Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Cât de mult rău ne face zahărul. Care sunt cele mai simple metode să-l înlocuim

Publicat

în

Dacă ne gândim la zahăr asociem imediat gustul lui dulce cu plăcerea, voia bună, serotonina (hormonul fericirii), prăjituri, bomboane, ciocolată – fără să ne gândim la ce se ascunde de fapt în spatele acestui ”aliment minunat” – obezitate, diabet zaharat, probleme digestive, risc de Alzheimer și lista e lungă. Se pare că balanța atârnă pe partea negativă.

Honeywell

Adevărul și cruda realitate este că este foarte greu să renunți astăzi la zahăr pentru că alimentația modernă îl adaugă aproape la orice.

Chiar dacă nu-l mai folosim noi propriu-zis, el apare în compoziția multor alimente pe care le cumpărăm din comerț. Așa că ar fi bine să învățăm să citim bine etichetele produselor alimentare.

Ce avem de făcut, pentru că în mintea noastră apare sincer întrebarea: „De ce să renunțăm la ceva „atat de bun”?, când corpul nostru și gustul îl cer cu atâta ardoare?

Aici intervine conștiința umană și MĂSURA.

Daca nu poți renunța cu totul la zahăr încearcă să îl folosești pe post de „condiment” – o linguriță, maxim două pe zi și asta doar în caz de necesitate

– fii atent la etichete și evită produsele care au adaos de zahăr – protejați-vă singuri!

– daca doriți să mâncați o prăjtură de poftă – încercați să nu depășiți maxim 40g sau 80g variantele de prăjiturele mici.

E o luptă cu tine însuți să mănânci doar puțin cât să te bucuri de gust. Dar este o luptă din care tu ieși învingător!

Căutați variantele de dulce natural:

– Fructe uscate – acum gasești rețete multe și ușor de făcut.

– Mierea de abine cu toate proprietățile ei benefice. Atenție însă – alegeți doar varianta naturală cumpărată de la un producător de încredere sau de la magazine naturiste unde puteți cere referințe exacte despre calitățile mierii.

– Îndulcitor din extract de ștevie – are proprietăți terapeutice, reglează glicemia și reduce pofta de dulce, este săracă în calorii. Poate fi folosită pentru prăjituri, îndulcit ceaiuri sau cafea, există și ciocolată îndulcită cu ștevie.

– Siropul de agave (extras din unele specii de fructe de cactus). Este mai dulce decât zahărul, deci cantitatea utilizată va fi mai mică pentru îndulcire. Conține inulina, prebiotic ce reface flora bacteriană și protejează de cancerul de colon.

Atenție! Specialiștii ne sfătuiesc să nu depășim 25 g zaharuri pe zi dacă vrem să ne ținem sănătatea sub control.

În concluzie – nu renunțăm la gustul de dulce dar îl ținem sub control prin ajustare cantităților, atenția pe care o acordăm produselor cu conținut de zahăr și încercarea de a alege dulcele din variante naturale – miere, sirop de agave, fructe uscate – alimente care pe lângă faptul că au gust bun au și proprietăți terpeutice atâta timp cât sunt consumate cu măsură!!!

Urmărește video-ul mai jos:

Vă sfătuiește cu drag, dr.Iren Alexoi

Citiţi mai departe

Social

Doi lugojeni, tată și fiu, atacaţi de doi câini pitbull în timp ce se plimbau pe malul Timișului

Publicat

în

Seară nefastă pentru doi lugojeni, tată și fiu, care au ieșit la plimbare pe malul Timișului. Miercuri seară, ajunși în zona Podului de Beton, cei doi au observat că pe faleză stătea un tânăr cu doi câini pitbull în lesă, însă fără botnițe. Fără să-i provoace în vreun fel, câini au sărit dintr-o dată spre ei, reușind să îi muște pe cei doi.

Honeywell

“Din senin, câinii ne-au atacat. Însoțitorul a încercat să îi țină, dar pe unul dintre ei l-a scăpat. Pe copil l-a mușcat de coapsă și de piept, dar nu a reușit să îl prindă, are doar tricoul sfâșiat, iar pe mine de mâna dreaptă și la un genunchi, unde am o vânătaie. Nu i-am provocat, pur și simplu am trecut pe lângă ei și ne-am trezit cu ei sărind la noi. Până și cel care îi însoțea a fost surprins de gestul câinilor”, a declarat pentru Lugojeanul.ro Dan Bînă, unul dintre lugojenii mușcați.

Bărbatul a mai spus că, dacă cei doi câini ar fi avut botniță, cel mai probabil că incidentul ar fi fost cu totul evitat.

“Din câte am înțeles, proprietarul câinelui îi lăsase în grija prietenului său, plecând la spital pentru că i se făcuse rău. Eu îl înțeleg și pe el, însă acești câini trebuie ținuți în lesă și mai ales scoși la plimbare cu botniță. La spital am primit îngrijirile medicale, vaccin antitetanos. Am încercat să vorbesc cu proprietarul să văd dacă sunt vaccinați, însă nu am reușit. Intenționez să depun și o plângere la poliție”, a mai declarat lugojeanul.

Potrivit OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi, republicată, “accesul cainilor prevazuti la art. 1, lit. b), precum si al exemplarelor cu potential agresiv in localurile publice, in mijloacele de transport in comun, in locurile publice, precum si in partile comune ale imobilelor este permis numai daca acestia poarta botnita si sunt tinuti in lesa de catre o persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de lege.” Câinii considerați periculoși sunt cei din rasele Pit Bull, Boerbull, Bandog si metisii lor în categoria I, precum și American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor în categoria II.

Citiţi mai departe

Social

Tot mai multe căpușe în Timiș. S-a semnalat și un caz de boală Lyme

Publicat

în

Căpușele creează probleme tot mai mari în Timiș. Pe lângă numărul crescut de persoane mușcate de aceste insecte, în județ a apărut și un caz de boală Lyme.

Honeywell

Conform reprezentanților Spitalului de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din Timișoara, la unitatea sanitară au ajuns luna trecută 141 de pacienți mușcați de căpușe, pentru a li se prescrie tratament. Între aceștia a fost semnalat și un caz de boală Lyme, dar din fericire nu este vorba de o formă care să necesite spitalizare. Doctorii spun că nu este o formă a bolii cu neuroborelioză, așa că pacientului i s-a prescris tratament la domiciliu.

Pentru a evita orice riscuri, doctorii recomandă în cazul mușcăturilor de căpușe, prezentarea imediată la Urgențe, unde se va extrage căpușa. Specialiștii atrag atenția că insecta trebuie extrasă din piele în cel mult 24 de ore de la înțepătură, doarece aceasta nu ajunge să elimine borrelia în organism. Căpușa poate transmite boli precum borelioză sau Boala Lyme, febră de Colorado sau tularemie – boli care au ca manifestare comună febră mare, dureri de cap, dureri musculare, fotofobie, vărsături, greaţă și  oboseală.

SURSA TENTV

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite

%d blogeri au apreciat: